Miniștrii Gavriliță, Ceban și Osmochescu, prezentați oficial echipelor ministeriale

Premierul Alexandru Munteanu i-a prezentat astăzi oficial pe noii membri ai Cabinetului de miniștri echipelor ministeriale. Andrian Gavriliță a preluat conducerea Ministerului Finanțelor de la Victoria Belous, Emil Ceban a devenit ministru al Sănătății, iar Eugen Osmochescu a fost numit viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Premierul Munteanu a mulțumit Victoriei Belous pentru activitatea desfășurată și a exprimat încrederea că experiența și profesionalismul noilor miniștri vor contribui la buna gestionare a finanțelor publice și la modernizarea instituțiilor. „Sunt convins că, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, va reuși să răspundă provocărilor mandatului”, a declarat prim-ministrul.

Ministrul Andrian Gavriliță a precizat: „Am încredere că îmi transmiteți o echipă competentă, dedicată și bine intenționată. Voi depune tot efortul ca Ministerul Finanțelor să fie eficient, credibil și orientat spre rezultate reale pentru oameni și afaceri. Sunt convins că, împreună, vom forma o echipă unită, capabilă să ducă la bun sfârșit obiective importante pentru țară”. Gavriliță și-a definit prioritățile: crearea unui sistem fiscal simplu și prietenos pentru toți, îmbunătățirea managementului investițiilor publice și modernizarea sistemului financiar pentru mai multe oportunități de finanțare și investiții.

Ministrul Emil Ceban a mulțumit pentru încrederea acordată și a subliniat importanța colaborării dintre instituțiile medicale, profesioniștii din domeniu și autoritățile centrale, în vederea modernizării continue a sistemului de sănătate.

Eugen Osmochescu a declarat că va continua reformele pentru dezvoltarea economică și digitalizarea țării: „Este o onoare și o mare responsabilitate să preiau conducerea ministerului. Vom continua modernizarea economiei, stimularea investițiilor și accelerarea digitalizării. Printr-un dialog deschis cu mediul de afaceri și partenerii internaționali, vom construi o economie competitivă, sustenabilă și orientată spre viitor”.

Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu, a fost învestit în funcție la 31 octombrie 2025, iar la 1 noiembrie 2025 membrii Cabinetului de miniștri au depus jurământul de credință.

#Emil Ceban #Andrian Gavriliță #Eugen Osmochescu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii și fondurile speculative pariază tot mai puternic pe aprecierea dolarului american, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la petrol. Potrivit datelor publicate de Commodity Futures Trading Commission (CFTC), pozițiile speculative nete în favoarea dolarului au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2025.

La data de 9 iunie, poziția netă lungă pe dolar a fondurilor speculative, administratorilor de active și altor investitori instituționali a urcat la 27,8 miliarde de dolari, marcând un maxim al ultimelor 16 luni.

Dolarul american este considerat în mod tradițional un activ de refugiu în perioadele de instabilitate geopolitică. În prezent, cererea pentru moneda americană este susținută simultan de două fenomene: conflictul din Orientul Mijlociu și nivelul ridicat al prețurilor la petrol.

„Fundamentele continuă să fie favorabile pentru dolar”, a declarat Alex Cohen.

Datele CFTC arată că marii investitori mențin poziții nete de cumpărare pe dolar de 13 săptămâni consecutive. Situația contrastează puternic cu perioada de dinaintea izbucnirii conflictului dintre Iran și Israel, când aceiași investitori dețineau poziții nete de vânzare pe dolar în valoare de aproximativ 22 de miliarde de dolari.

În paralel, speculatorii și-au majorat pariurile împotriva yenului japonez. Potrivit raportului, pozițiile nete short pe moneda japoneză au ajuns la cel mai ridicat nivel din anul 2017.

Analiștii consideră că evoluțiile recente reflectă orientarea investitorilor către active considerate sigure în perioade de incertitudine, dolarul american continuând să fie principalul beneficiar al tensiunilor geopolitice și al volatilității de pe piețele energetice.