Miniștrii Gavriliță, Ceban și Osmochescu, prezentați oficial echipelor ministeriale

Premierul Alexandru Munteanu i-a prezentat astăzi oficial pe noii membri ai Cabinetului de miniștri echipelor ministeriale. Andrian Gavriliță a preluat conducerea Ministerului Finanțelor de la Victoria Belous, Emil Ceban a devenit ministru al Sănătății, iar Eugen Osmochescu a fost numit viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Premierul Munteanu a mulțumit Victoriei Belous pentru activitatea desfășurată și a exprimat încrederea că experiența și profesionalismul noilor miniștri vor contribui la buna gestionare a finanțelor publice și la modernizarea instituțiilor. „Sunt convins că, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, va reuși să răspundă provocărilor mandatului”, a declarat prim-ministrul.

Ministrul Andrian Gavriliță a precizat: „Am încredere că îmi transmiteți o echipă competentă, dedicată și bine intenționată. Voi depune tot efortul ca Ministerul Finanțelor să fie eficient, credibil și orientat spre rezultate reale pentru oameni și afaceri. Sunt convins că, împreună, vom forma o echipă unită, capabilă să ducă la bun sfârșit obiective importante pentru țară”. Gavriliță și-a definit prioritățile: crearea unui sistem fiscal simplu și prietenos pentru toți, îmbunătățirea managementului investițiilor publice și modernizarea sistemului financiar pentru mai multe oportunități de finanțare și investiții.

Ministrul Emil Ceban a mulțumit pentru încrederea acordată și a subliniat importanța colaborării dintre instituțiile medicale, profesioniștii din domeniu și autoritățile centrale, în vederea modernizării continue a sistemului de sănătate.

Eugen Osmochescu a declarat că va continua reformele pentru dezvoltarea economică și digitalizarea țării: „Este o onoare și o mare responsabilitate să preiau conducerea ministerului. Vom continua modernizarea economiei, stimularea investițiilor și accelerarea digitalizării. Printr-un dialog deschis cu mediul de afaceri și partenerii internaționali, vom construi o economie competitivă, sustenabilă și orientată spre viitor”.

Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu, a fost învestit în funcție la 31 octombrie 2025, iar la 1 noiembrie 2025 membrii Cabinetului de miniștri au depus jurământul de credință.

#Emil Ceban #Andrian Gavriliță #Eugen Osmochescu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.