Noi rute transfrontaliere de gaze: Moldova și alte 4 state cer aprobarea până în aprilie 2026

Operatorul de transport gaze Vestmoldtransgaz SRL din Republica Moldova împreună cu DESFA S.A. din Grecia, Bulgartransgaz EAD din Bulgaria, Transgaz SA din România, Gas TSO of Ukraine din Ucraina și ICGB AD, operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria, au semnat o scrisoare comună prin care solicită autorităților naționale de reglementare aprobarea lansării a două noi produse de capacitate transfrontalieră – Ruta 2 și Ruta 3, până în luna aprilie 2026.

Inițiativa, anunțată în cadrul Reuniunii Ministeriale a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Domeniul Energiei (P-TEC), desfășurată la Atena în perioada 6–7 noiembrie, reprezintă un pas important spre consolidarea independenței energetice și a conectivității Europei de-a lungul Coridorului Vertical de Gaze.

Operatorii solicită ca noile rute să fie disponibile până în aprilie 2026 și cer posibilitatea de a oferi simultan produsele speciale de capacitate Ruta 1, Ruta 2 și Ruta 3 în cadrul licitațiilor concurente. Pentru a stimula utilizarea noilor capacități și diversificarea fluxurilor de gaze, toți participanții au convenit să aplice reduceri tarifare semnificative, între 25% și 50%, la punctele de interconectare.

Ruta 2 va porni din punctul de interconectare Amfitriti al rețelei DESFA, traversând Interconectorul Grecia-Bulgaria (ICGB) și Coridorul Transbalcanic, iar Ruta 3 va începe din punctul de interconectare al ICGB cu TAP, urmând același traseu.

Operatorii subliniază că aprobarea rapidă a Rutelor 2 și 3 va crește potențialul de livrare a GNL către Ucraina prin terminalele grecești, va consolida securitatea energetică în regiune și va permite traderilor să aleagă rutele de aprovizionare optime.

Scrisoarea a fost semnată în prezența oficialilor de rang înalt din SUA și UE, printre care Secretarul american al Energiei, Chris Wright, Secretarul american al Internelor, Doug Burgum, miniștrii Energiei din Grecia, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina, și Viceprim-ministrul României, Cătălin Predoiu.

Amintim că ANRE de la Chișinău a aprobat în octombrie optimizarea produsului de capacitate „Ruta 1”, reducând cu 50% tarifele de transport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#coridor transbalcanic #operatori de gaze #gaze

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.