Floarea-soarelui, noul „aur negru” al Moldovei. Trei companii domină piața și dictează prețurile

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins în perioada iulie–octombrie 2025 cel mai înalt nivel din istorie, atât ca volum, cât și ca valoare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. După o campanie agricolă reușită și o cerere regională în creștere, producătorii moldoveni au reușit să valorifice 154 mii tone de semințe în doar trei luni (august–octombrie), generând venituri de 1,693 miliarde lei – cu 53% mai mult decât recordul anterior, înregistrat în 2024, când valoarea exporturilor ajungea la 1,106 miliarde lei.

Luna octombrie 2025 s-a dovedit a fi momentul de vârf al pieței. Moldova a exportat 120,17 mii tone de semințe, cea mai mare cantitate lunară consemnată vreodată. Creșterea s-a produs pe fundalul unei recolte întârziate, dar abundente. În același timp, prețul mediu de export a rămas ridicat – 10,90 lei/kg, cu aproape 1 leu peste nivelul din 2024 și cu 46% peste cel din 2023.

Pe harta exporturilor, Turcia (69,7 mii tone) și România (56 mii tone) domină topul destinațiilor. Bulgaria a preluat 14,7 mii tone, iar Grecia, Germania, Polonia și Ucraina au cumpărat volume mai mici, dar la prețuri superioare – până la 24,1 lei/kg pentru livrările către Ucraina.

Sezonul 2025 marchează și o rotire a liderilor exportului. Compania „OromImExpo” SRL a devenit exportatorul numărul unu, cu 35 192 tone livrate (23% din totalul național), detronând Rusagro-Prim SRL (24 100 tone, 16%). Urmează Vadalex Grains SRL (12 555 tone), Agro-Nova Prim SRL (6 250 tone), Trans Oil Refinery, Avvaterra-SM și Crown SRL, fiecare cu cote între 2% și 3%.

Economistul Iurie Rija subliniază că actuala dinamică oferă motive de optimism, dar și prudență. Estimările preliminare indică o recoltă totală de peste 800 mii tone de floarea-soarelui – suficientă pentru a menține un ritm susținut al exporturilor și a sprijini procesarea internă. Totuși, odată cu creșterea volumelor disponibile, este posibilă o presiune descendentă asupra prețurilor în lunile următoare.

Un factor suplimentar de risc îl constituie decizia Argentinei de a elimina taxele la exportul de soia, măsură ce va crește oferta globală de uleiuri vegetale și ar putea determina o scădere a cotațiilor internaționale la floarea-soarelui. „2025 este, fără îndoială, anul exporturilor de floarea-soarelui pentru Moldova. Țara a reușit să combine o recoltă bogată cu prețuri competitive și o cerere externă solidă”, conchide economistul Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companiii #floarea soarelui #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.