Floarea-soarelui, noul „aur negru” al Moldovei. Trei companii domină piața și dictează prețurile

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins în perioada iulie–octombrie 2025 cel mai înalt nivel din istorie, atât ca volum, cât și ca valoare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. După o campanie agricolă reușită și o cerere regională în creștere, producătorii moldoveni au reușit să valorifice 154 mii tone de semințe în doar trei luni (august–octombrie), generând venituri de 1,693 miliarde lei – cu 53% mai mult decât recordul anterior, înregistrat în 2024, când valoarea exporturilor ajungea la 1,106 miliarde lei.

Luna octombrie 2025 s-a dovedit a fi momentul de vârf al pieței. Moldova a exportat 120,17 mii tone de semințe, cea mai mare cantitate lunară consemnată vreodată. Creșterea s-a produs pe fundalul unei recolte întârziate, dar abundente. În același timp, prețul mediu de export a rămas ridicat – 10,90 lei/kg, cu aproape 1 leu peste nivelul din 2024 și cu 46% peste cel din 2023.

Pe harta exporturilor, Turcia (69,7 mii tone) și România (56 mii tone) domină topul destinațiilor. Bulgaria a preluat 14,7 mii tone, iar Grecia, Germania, Polonia și Ucraina au cumpărat volume mai mici, dar la prețuri superioare – până la 24,1 lei/kg pentru livrările către Ucraina.

Sezonul 2025 marchează și o rotire a liderilor exportului. Compania „OromImExpo” SRL a devenit exportatorul numărul unu, cu 35 192 tone livrate (23% din totalul național), detronând Rusagro-Prim SRL (24 100 tone, 16%). Urmează Vadalex Grains SRL (12 555 tone), Agro-Nova Prim SRL (6 250 tone), Trans Oil Refinery, Avvaterra-SM și Crown SRL, fiecare cu cote între 2% și 3%.

Economistul Iurie Rija subliniază că actuala dinamică oferă motive de optimism, dar și prudență. Estimările preliminare indică o recoltă totală de peste 800 mii tone de floarea-soarelui – suficientă pentru a menține un ritm susținut al exporturilor și a sprijini procesarea internă. Totuși, odată cu creșterea volumelor disponibile, este posibilă o presiune descendentă asupra prețurilor în lunile următoare.

Un factor suplimentar de risc îl constituie decizia Argentinei de a elimina taxele la exportul de soia, măsură ce va crește oferta globală de uleiuri vegetale și ar putea determina o scădere a cotațiilor internaționale la floarea-soarelui. „2025 este, fără îndoială, anul exporturilor de floarea-soarelui pentru Moldova. Țara a reușit să combine o recoltă bogată cu prețuri competitive și o cerere externă solidă”, conchide economistul Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companiii #floarea soarelui #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.