Cine stoarce profitul din uleiul moldovenesc? Cvadruplare a exporturilor, dar fabricile abia respiră

09 Nov. 2025, 09:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova dau semne de revenire după un an de stagnare, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–octombrie 2025, din țară au fost exportate 18 520 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (4 796 tone). Deși evoluția arată o redresare clară, volumul rămâne mult sub nivelurile record din 2022 și 2023, când exporturile depășeau 56–70 mii tone.

Un factor esențial al revenirii este creșterea prețului de export. În iulie–octombrie 2025, uleiul moldovenesc s-a vândut la un preț mediu de 21,5 lei/kg, față de 15,6 lei/kg în 2023. Marja dintre prețul uleiului și cel al semințelor s-a lărgit la 11 lei/kg, oferind procesatorilor o șansă reală de profit după doi ani de pierderi. În 2023–2024, diferența scăzuse la 6,9–8,3 lei/kg, ceea ce făcea procesarea internă nerentabilă și orienta companiile spre exportul materiei prime.

La Bălți, combinatul „Floarea Soarelui” SA și-a reluat producția în octombrie, devenind din nou lider absolut al pieței, cu 11 561 tone de ulei exportate – adică 62% din totalul național. Pe locul doi se află „Global Farming” SRL, cu 2 900 tone (15,7%), urmată de „Danube Oil Company” SRL, cu 2 019 tone (10,9%).

Și structura geografică a exporturilor s-a schimbat radical. Pentru prima dată în ultimii ani, Portugalia a devenit principalul importator al uleiului moldovenesc (6 200 tone), urmată de Franța (5 900 tone). România, care anterior absorbea peste 90% din exporturi, a coborât pe locul trei, cu 5 431 tone.

Balanța comercială a sectorului s-a îmbunătățit vizibil: în iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 18 520 tone de ulei și a importat doar 4 364 tone, menținând un excedent de peste 14 mii tone. Totuși, cifra rămâne modestă comparativ cu anii de vârf – în 2023 exporturile atingeau 70 mii tone, iar importurile abia depășeau 2 mii tone. În 2024, situația s-a inversat, când importurile (3 742 tone) s-au apropiat periculos de mult de exporturi (4 796 tone).

Economistul Iurie Rija notează că redresarea actuală este susținută de revenirea marjelor de profit, dar avertizează asupra problemelor structurale din sector. Traderii continuă să domine achizițiile de semințe brute, ceea ce limitează accesul procesatorilor locali la materie primă. În perioadele când prețul semințelor crește, mulți comercianți preferă să exporte direct materia primă, lăsând fabricile fără resurse pentru producerea uleiului.

Revenirea procesării interne are însă efecte benefice asupra economiei. Exporturile de ulei, produs cu valoare adăugată, aduc valută și contribuie la echilibrarea balanței externe. După prăbușirea volumelor din 2024 (care au generat doar 438 milioane lei din exporturi), sezonul 2025 aduce o creștere semnificativă a veniturilor. Totodată, producția locală suplimentară a redus importurile – în octombrie 2025 acestea au fost de doar 1 413 tone, cu 23% mai puțin decât în aceeași lună din 2024.

Potrivit lui Iurie Rija, industria uleiului de floarea-soarelui își recapătă treptat capacitatea de a acoperi atât cererea externă, cât și pe cea internă, diminuând dependența Moldovei de uleiul importat. „Relansarea procesării este o veste bună pentru economie, dar fragilă. Piața rămâne vulnerabilă la variațiile de preț și la competiția traderilor. Este nevoie de o strategie care să sprijine procesatorii locali și să păstreze valoarea adăugată în țară”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Aug. 2026, 10:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 10:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața chiriilor și a bunurilor date în folosință generează venituri de ordinul miliardelor în Republica Moldova. În 2025, persoanele fizice au obținut 4,75 miliarde de lei din transmiterea în folosință a proprietăților imobiliare și mobiliare, în creștere cu 18,4% față de anul precedent, arată datele fiscului.

În 2024, veniturile raportate din această categorie se ridicau la aproximativ 4,01 miliarde de lei. În numai un an, suma a crescut cu aproape 739 de milioane de lei, până la 4,748 miliarde de lei.

Raportat la întregul an, suma din 2025 echivalează cu o medie de aproximativ 396 de milioane de lei pe lună sau circa 13 milioane de lei pe zi. Calculul reprezintă însă doar o medie statistică or, veniturile nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului.

Datele vin în contextul în care Fiscul constată o creștere generală a veniturilor persoanelor fizice. În 2025, plățile efectuate în beneficiul acestora au însumat 144,8 miliarde de lei, cu 15,8 miliarde mai mult decât în anul precedent, iar impozitul pe venit reținut la sursă a ajuns la 11,6 miliarde de lei.

Proprietățile reprezintă o sursă de venit și pentru contribuabilii cu câștiguri de peste un milion de lei. Datele SFS arată că 710 persoane din această categorie au raportat aproximativ 1,69 miliarde de lei din darea în folosință a proprietăților.

Creșterea veniturilor declarate din proprietăți coincide și cu intensificarea atenției Fiscului asupra pieței chiriilor. Potrivit datelor publicate separat de SFS, în primele șapte luni ale anului 2026 au fost identificate sute de persoane care ofereau bunuri imobile în locațiune fără înregistrarea contractelor la autoritatea fiscală.

Pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și dau în chirie proprietăți altor persoane fizice, legislația prevede achitarea unui impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului. Obligația fiscală vizează inclusiv veniturile obținute din închirierea proprietăților prin intermediul platformelor de rezervări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!