Cine stoarce profitul din uleiul moldovenesc? Cvadruplare a exporturilor, dar fabricile abia respiră

09 Nov. 2025, 09:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova dau semne de revenire după un an de stagnare, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–octombrie 2025, din țară au fost exportate 18 520 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (4 796 tone). Deși evoluția arată o redresare clară, volumul rămâne mult sub nivelurile record din 2022 și 2023, când exporturile depășeau 56–70 mii tone.

Un factor esențial al revenirii este creșterea prețului de export. În iulie–octombrie 2025, uleiul moldovenesc s-a vândut la un preț mediu de 21,5 lei/kg, față de 15,6 lei/kg în 2023. Marja dintre prețul uleiului și cel al semințelor s-a lărgit la 11 lei/kg, oferind procesatorilor o șansă reală de profit după doi ani de pierderi. În 2023–2024, diferența scăzuse la 6,9–8,3 lei/kg, ceea ce făcea procesarea internă nerentabilă și orienta companiile spre exportul materiei prime.

La Bălți, combinatul „Floarea Soarelui” SA și-a reluat producția în octombrie, devenind din nou lider absolut al pieței, cu 11 561 tone de ulei exportate – adică 62% din totalul național. Pe locul doi se află „Global Farming” SRL, cu 2 900 tone (15,7%), urmată de „Danube Oil Company” SRL, cu 2 019 tone (10,9%).

Și structura geografică a exporturilor s-a schimbat radical. Pentru prima dată în ultimii ani, Portugalia a devenit principalul importator al uleiului moldovenesc (6 200 tone), urmată de Franța (5 900 tone). România, care anterior absorbea peste 90% din exporturi, a coborât pe locul trei, cu 5 431 tone.

Balanța comercială a sectorului s-a îmbunătățit vizibil: în iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 18 520 tone de ulei și a importat doar 4 364 tone, menținând un excedent de peste 14 mii tone. Totuși, cifra rămâne modestă comparativ cu anii de vârf – în 2023 exporturile atingeau 70 mii tone, iar importurile abia depășeau 2 mii tone. În 2024, situația s-a inversat, când importurile (3 742 tone) s-au apropiat periculos de mult de exporturi (4 796 tone).

Economistul Iurie Rija notează că redresarea actuală este susținută de revenirea marjelor de profit, dar avertizează asupra problemelor structurale din sector. Traderii continuă să domine achizițiile de semințe brute, ceea ce limitează accesul procesatorilor locali la materie primă. În perioadele când prețul semințelor crește, mulți comercianți preferă să exporte direct materia primă, lăsând fabricile fără resurse pentru producerea uleiului.

Revenirea procesării interne are însă efecte benefice asupra economiei. Exporturile de ulei, produs cu valoare adăugată, aduc valută și contribuie la echilibrarea balanței externe. După prăbușirea volumelor din 2024 (care au generat doar 438 milioane lei din exporturi), sezonul 2025 aduce o creștere semnificativă a veniturilor. Totodată, producția locală suplimentară a redus importurile – în octombrie 2025 acestea au fost de doar 1 413 tone, cu 23% mai puțin decât în aceeași lună din 2024.

Potrivit lui Iurie Rija, industria uleiului de floarea-soarelui își recapătă treptat capacitatea de a acoperi atât cererea externă, cât și pe cea internă, diminuând dependența Moldovei de uleiul importat. „Relansarea procesării este o veste bună pentru economie, dar fragilă. Piața rămâne vulnerabilă la variațiile de preț și la competiția traderilor. Este nevoie de o strategie care să sprijine procesatorii locali și să păstreze valoarea adăugată în țară”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.