Cine stoarce profitul din uleiul moldovenesc? Cvadruplare a exporturilor, dar fabricile abia respiră

09 Nov. 2025, 09:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova dau semne de revenire după un an de stagnare, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–octombrie 2025, din țară au fost exportate 18 520 tone de ulei, de aproape patru ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (4 796 tone). Deși evoluția arată o redresare clară, volumul rămâne mult sub nivelurile record din 2022 și 2023, când exporturile depășeau 56–70 mii tone.

Un factor esențial al revenirii este creșterea prețului de export. În iulie–octombrie 2025, uleiul moldovenesc s-a vândut la un preț mediu de 21,5 lei/kg, față de 15,6 lei/kg în 2023. Marja dintre prețul uleiului și cel al semințelor s-a lărgit la 11 lei/kg, oferind procesatorilor o șansă reală de profit după doi ani de pierderi. În 2023–2024, diferența scăzuse la 6,9–8,3 lei/kg, ceea ce făcea procesarea internă nerentabilă și orienta companiile spre exportul materiei prime.

La Bălți, combinatul „Floarea Soarelui” SA și-a reluat producția în octombrie, devenind din nou lider absolut al pieței, cu 11 561 tone de ulei exportate – adică 62% din totalul național. Pe locul doi se află „Global Farming” SRL, cu 2 900 tone (15,7%), urmată de „Danube Oil Company” SRL, cu 2 019 tone (10,9%).

Și structura geografică a exporturilor s-a schimbat radical. Pentru prima dată în ultimii ani, Portugalia a devenit principalul importator al uleiului moldovenesc (6 200 tone), urmată de Franța (5 900 tone). România, care anterior absorbea peste 90% din exporturi, a coborât pe locul trei, cu 5 431 tone.

Balanța comercială a sectorului s-a îmbunătățit vizibil: în iulie–octombrie 2025, Moldova a exportat 18 520 tone de ulei și a importat doar 4 364 tone, menținând un excedent de peste 14 mii tone. Totuși, cifra rămâne modestă comparativ cu anii de vârf – în 2023 exporturile atingeau 70 mii tone, iar importurile abia depășeau 2 mii tone. În 2024, situația s-a inversat, când importurile (3 742 tone) s-au apropiat periculos de mult de exporturi (4 796 tone).

Economistul Iurie Rija notează că redresarea actuală este susținută de revenirea marjelor de profit, dar avertizează asupra problemelor structurale din sector. Traderii continuă să domine achizițiile de semințe brute, ceea ce limitează accesul procesatorilor locali la materie primă. În perioadele când prețul semințelor crește, mulți comercianți preferă să exporte direct materia primă, lăsând fabricile fără resurse pentru producerea uleiului.

Revenirea procesării interne are însă efecte benefice asupra economiei. Exporturile de ulei, produs cu valoare adăugată, aduc valută și contribuie la echilibrarea balanței externe. După prăbușirea volumelor din 2024 (care au generat doar 438 milioane lei din exporturi), sezonul 2025 aduce o creștere semnificativă a veniturilor. Totodată, producția locală suplimentară a redus importurile – în octombrie 2025 acestea au fost de doar 1 413 tone, cu 23% mai puțin decât în aceeași lună din 2024.

Potrivit lui Iurie Rija, industria uleiului de floarea-soarelui își recapătă treptat capacitatea de a acoperi atât cererea externă, cât și pe cea internă, diminuând dependența Moldovei de uleiul importat. „Relansarea procesării este o veste bună pentru economie, dar fragilă. Piața rămâne vulnerabilă la variațiile de preț și la competiția traderilor. Este nevoie de o strategie care să sprijine procesatorii locali și să păstreze valoarea adăugată în țară”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII