Teroare rutieră în Bulgaria. Moldovenii care nu plătesc amenda rămân pe loc fără mașină

Ambasada Republicii Moldova în Bulgaria anunță noi reguli privind circulația rutieră, intrate în vigoare și aplicabile tuturor conducătorilor auto care nu au domiciliul în Bulgaria – inclusiv cetățenilor moldoveni, chiar și celor cu dublă cetățenie moldo-română.

Conform noilor reglementări, amenzile rutiere trebuie achitate imediat, la locul constatării contravenției. Plata se va efectua exclusiv cu card bancar, autospecialele poliției bulgare fiind dotate cu terminale POS.

Dacă, din orice motiv, achitarea pe loc nu este posibilă, șoferul va fi însoțit de echipajul de poliție până la cel mai apropiat automat de plată. Achitarea în numerar este interzisă.

Refuzul de a plăti contravenția pe loc va avea consecințe imediate: poliția poate reține certificatul de înmatriculare și plăcuțele de înmatriculare, în baza unui ordin emis de agentul constatator. Documentul poate rămâne valabil până la trei luni, dar poate fi anulat mai devreme dacă amenda este achitată.

Ambasada recomandă cetățenilor Republicii Moldova care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Bulgaria să fie atenți la noile reguli și să se asigure că au un card bancar funcțional pentru achitarea eventualelor sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soferi #Bulgaria #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei