Plouă cu granturi în afaceri: 68 de companii vor primi aproape 29 de milioane de lei

68 de afaceri vor beneficia de granturi în valoare totală de 28,9 milioane de lei, care vor genera investiții suplimentare de peste 45 de milioane de lei în economia națională. Sprijinul financiar este oferit prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Evenimentul de desemnare a noilor beneficiari a reunit reprezentanți ai Guvernului, Grupului Banca Mondială și ai ODA, care au subliniat importanța consolidării mediului de afaceri și a creării unui cadru competitiv pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Potrivit ODA, Guvernul va contribui cu 18 milioane de lei pentru finanțarea a 57 de companii. Alte 11 întreprinderi vor primi granturi de 10,9 milioane de lei prin Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrare în lanțurile valorice, finanțat de Guvern și Grupul Banca Mondială.

Cele 68 de companii beneficiare asigură în prezent locuri de muncă pentru 555 de persoane, iar implementarea proiectelor va crea încă cel puțin 447 de noi posturi.

De la începutul anului, prin programele ODA au fost sprijinite 693 de companii, care au primit finanțări nerambursabile în valoare totală de 291,6 milioane de lei. Aceste granturi au mobilizat investiții planificate de peste 564,5 milioane de lei.

Din totalul beneficiarilor, 446 de companii au fost finanțate din bugetul de stat, 156 au primit sprijin din partea Uniunii Europene prin proiectul „UE pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii”, 84 au fost susținute prin Programul finanțat de Guvern și Grupul Banca Mondială, iar alte șapte au beneficiat de suport prin programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, implementat de GIZ, ADA și SFPL, cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor Germaniei, Austriei și Poloniei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#granturi pentru business #68 companii #ODA #banca Mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.