Bani grei pentru energie: Moldelectrica va investi peste 500 milioane lei în interconectarea cu România

Î.S. „Moldelectrica”, operatorul sistemului de transport al energiei electrice, va investi 503,76 milioane lei, în principal, în costrucția și modernizarea infrastructurii de interconectare cu sistemele electroenergetice ale României. Planul de investiții pentru anul 2026 a fost aprobat de către Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în ședința din 11 noiembrie.

Ponderea cea mai semnificativă, aproximativ 85% din valoarea totală, va reveni investițiilor în construcția de noi rețele și capacități de producere, precum și în rețele și capacități existente.

”Printre proiectele majore se numără continuarea lucrărilor la LEA 400 kV Vulcănești-Chișinău, extinderea stațiilor electrice Vulcănești și Chișinău, precum și construcția LEA 400 kV Bălți-Suceava, esențială pentru creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova și pentru integrarea în sistemul continental european ENTSO-E”, precizează ANRE.

În prezent, construcția Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca Linia Independenței Energetice, a ajuns la un nivel de realizare de peste 90%, iar lucrările de construcție și instalare sunt finalizate în proporție de aproape 99%. La Stația Electrică Chișinău 330 kV, lucrările de modernizare sunt realizate în proporție de 78%, iar la Stația Vulcănești 400 kV – la 57%, unde se finalizează montarea cadrelor metalice și livrarea echipamentelor.

Linia Bălți–Suceava, construcția căreia urmează a fi inițiată în 2026, va avea o lungime estimativă de circa 48 km și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți, ce se va întinde de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice a României. Finalizarea liniei este preconizată pentru anul 2027 și va completa sistemul de interconectare transfrontalieră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#interconectare energetica #interconectare cu Romania #Moldelectrica #Investiții #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.