Roman Cojuhari lasă Parlamentul pentru a prelua din nou conducerea APP

Roman Cojuhari, ales deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în cadrul alegerilor parlamentare din 2025, a anunțat că își depune mandatul de parlamentar pentru a reveni la șefia Agenției Proprietății Publice (APP).

Într-un mesaj public, Cojuhari a explicat că decizia sa a fost motivată de dorința de a continua reformele inițiate la APP și de a asigura continuitate în administrarea eficientă a proprietății publice. El a subliniat că, în cei doi ani petrecuți la APP, s-au realizat progrese importante, precum restabilirea controlului public asupra unor active strategice, precum Energocom, Poșta Moldovei, Aeroporturile Chișinău și Mărculești, portul Ungheni, Calea Ferată, Cricova și Mileștii Mici, Franzeluța, MOLDATSA și Loteria Moldovei.

”De aceea, am luat decizia de a continua munca începută la APP, acolo unde reformele trebuie duse până la capăt, iar rezultatele să fie și mai vizibile, măsurabile și utile oamenilor. Mulțumesc Guvernului condus de domnul prim-ministrul Alexandru Munteanu pentru încrederea acordată. Îmi asum deplin responsabilitatea de a continua, cu aceeași consecvență, procesele mari deja pornite și de a asigura o continuitate rezultativă în administrarea eficientă a proprietății publice”, a precizat Cojuhari.

Cojuhari a precizat că perioada următoare va fi dedicată continuării reformelor și asigurării unei administrări transparente, corecte și profitabile a proprietăților publice ale Republicii Moldova.

Amintim că Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că cinci deputați au decis să-și depună mandatele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#renunta la mandat #Roman Cojuhari #APP #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.