Pofta europenilor de cacao, cafea și carne distruge pădurile: 100 de copaci, pierduți pe minut

Consumul european de produse precum cacao, cafea, soia, ulei de palmier, carne și piele de vită sau cauciuc a provocat pierderea a 149 de milioane de arbori în lume între 2021 și 2023, potrivit unei analize publicate marți de organizația ecologistă WWF Europa ( World Wide Fund for Nature), care precizează că acest lucru echivalează cu dispariția a 100 de arbori pe minut.

În cifre absolute, Germania este responsabilă pentru dispariția a 13 milioane de arbori pe an, urmată de Spania (6,5 milioane) și Franța (6,3 milioane), notează EFE, citat de mediafax.ro. Conform unui raport publicat de ONG, elaborat în colaborare cu firma elvețiană specializată în date AdAstra Sustainability, consumul european este responsabil pentru tăierea a aproape 50 de milioane de arbori pe an.

În calculul relativ pe cap de locuitor, Țările de Jos se află pe primul loc dintre statele membre ale UE, cu 272 de arbori eliminați pentru fiecare 1.000 de cetățeni, urmate de Luxemburg (226) și Finlanda (177).

Doar consumul de ciocolată din Uniunea Europeană ar fi responsabil de pierderea a peste 10 milioane de arbori anual, o cifră similară cu cea asociată consumului european de carne și piele de vită, potrivit calculelor acestei platforme.

Raportul critică faptul că UE intenționează să relaxeze regulile inițiale ale Regulamentului European privind Deforestarea, introducând flexibilități în ceea ce privește amenzile și birocrația, după ce intrarea în vigoare a acestuia a fost deja amânată cu un an, până la 30 decembrie 2025.„Prețul amânării Regulamentului European privind Deforestarea este catastrofal, iar clima noastră nu își poate permite acest lucru”, a declarat într-un comunicat responsabila principală de politici a WWF, Béatrice Wedeux.

Această normă urmărește să evite ca anumite materii prime și produse derivate consumate în UE să genereze deforestare, deoarece între 1990 și 2020 s-a distrus la nivel mondial o suprafață forestieră mai mare decât cea a UE, iar aproape 10% este atribuită consumului european.

Cunoscut în jargonul comunitar drept EUDR, regulamentul afectează bovinele, cacao, cafeaua, uleiul de palmier, soia, lemnul și cauciucul, inclusiv derivate precum pielea, ciocolata sau mobilierul. Companiile care importă în UE aceste materii prime trebuie să demonstreze, printr-un sistem de geolocalizare, că nu au generat deforestare sau degradarea pădurilor în zonele de unde provin resursele.

Potrivit WWF, amânarea cu un an a normei generează emisii suplimentare de 16,8 milioane de tone de CO2 și, dacă importurile continuă să crească, cifra ar putea urca la 17,4 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#copaci distrusi #consum in ue #cafea si cacao

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram