Pofta europenilor de cacao, cafea și carne distruge pădurile: 100 de copaci, pierduți pe minut

Consumul european de produse precum cacao, cafea, soia, ulei de palmier, carne și piele de vită sau cauciuc a provocat pierderea a 149 de milioane de arbori în lume între 2021 și 2023, potrivit unei analize publicate marți de organizația ecologistă WWF Europa ( World Wide Fund for Nature), care precizează că acest lucru echivalează cu dispariția a 100 de arbori pe minut.

În cifre absolute, Germania este responsabilă pentru dispariția a 13 milioane de arbori pe an, urmată de Spania (6,5 milioane) și Franța (6,3 milioane), notează EFE, citat de mediafax.ro. Conform unui raport publicat de ONG, elaborat în colaborare cu firma elvețiană specializată în date AdAstra Sustainability, consumul european este responsabil pentru tăierea a aproape 50 de milioane de arbori pe an.

În calculul relativ pe cap de locuitor, Țările de Jos se află pe primul loc dintre statele membre ale UE, cu 272 de arbori eliminați pentru fiecare 1.000 de cetățeni, urmate de Luxemburg (226) și Finlanda (177).

Doar consumul de ciocolată din Uniunea Europeană ar fi responsabil de pierderea a peste 10 milioane de arbori anual, o cifră similară cu cea asociată consumului european de carne și piele de vită, potrivit calculelor acestei platforme.

Raportul critică faptul că UE intenționează să relaxeze regulile inițiale ale Regulamentului European privind Deforestarea, introducând flexibilități în ceea ce privește amenzile și birocrația, după ce intrarea în vigoare a acestuia a fost deja amânată cu un an, până la 30 decembrie 2025.„Prețul amânării Regulamentului European privind Deforestarea este catastrofal, iar clima noastră nu își poate permite acest lucru”, a declarat într-un comunicat responsabila principală de politici a WWF, Béatrice Wedeux.

Această normă urmărește să evite ca anumite materii prime și produse derivate consumate în UE să genereze deforestare, deoarece între 1990 și 2020 s-a distrus la nivel mondial o suprafață forestieră mai mare decât cea a UE, iar aproape 10% este atribuită consumului european.

Cunoscut în jargonul comunitar drept EUDR, regulamentul afectează bovinele, cacao, cafeaua, uleiul de palmier, soia, lemnul și cauciucul, inclusiv derivate precum pielea, ciocolata sau mobilierul. Companiile care importă în UE aceste materii prime trebuie să demonstreze, printr-un sistem de geolocalizare, că nu au generat deforestare sau degradarea pădurilor în zonele de unde provin resursele.

Potrivit WWF, amânarea cu un an a normei generează emisii suplimentare de 16,8 milioane de tone de CO2 și, dacă importurile continuă să crească, cifra ar putea urca la 17,4 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#copaci distrusi #consum in ue #cafea si cacao

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI