Petrolul se ieftinește, dar motorina se scumpește! Atacurile asupra Rusiei răstoarnă piețele

Prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe măsură ce noile date privind creșterea stocurilor de țiței din Statele Unite au intensificat îngrijorările legate de un posibil exces de ofertă. Totuși, declinul a fost limitat de înăsprirea pieței carburanților, pe fondul atacurilor repetate asupra infrastructurii petroliere rusești, scrie Reuters.

Cotațiile Brent au scăzut cu 71 de cenți (1%), ajungând la 64,18 dolari barilul, după un avans de 1,1% în sesiunea precedentă. Contractele WTI au pierdut 63 de cenți (1%), tranzacționându-se la 60,11 dolari barilul, după ce marți urcaseră cu 1,4%.

Potrivit datelor Asociației Americane a Petrolului (API), stocurile de țiței din SUA au crescut cu 4,45 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie. Rezervelor de benzină li s-au adăugat 1,55 milioane de barili, iar cele de distilate au crescut cu 577.000 de barili.

„Per ansamblu, raportul este unul destul de bearish”, au comentat analiștii ING, care avertizează totuși că piața rămâne mult mai preocupată de riscurile de întrerupere a livrărilor decât de un eventual surplus.

Marți, prețurile au crescut pe fondul restrângerii pieței de motorină, cauzată de scăderea exporturilor rusești, a explicat analistul PVM John Evans.

Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil, cu termen-limită 21 noiembrie pentru încetarea tuturor tranzacțiilor cu cei doi giganți ruși, au redus deja veniturile Moscovei din petrol și vor diminua volumele de export, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA. Cumpărători din China și India au început deja să se reorienteze către alți furnizori.

Temerile legate de oferta rusească se ciocnesc însă cu prognozele analiștilor, care susțin că producția globală depășește cererea actuală — presiune suplimentară asupra prețurilor.

După atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice și portuare a Rusiei, marjele de profit pentru motorină au explodat în Europa, atingând marți cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, pe fondul creșterii marjelor de rafinare la nivel global.

Datele oficiale privind stocurile americane vor fi publicate în cursul zilei de miercuri. Opt analiști chestionați de Reuters estimează, în medie, o scădere a rezervelor cu aproximativ 600.000 de barili în săptămâna încheiată pe 14 noiembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.