Lege abuzivă și neconstituțională! Fermierii acuză Guvernul că vrea să-i oblige într-o structură controlată politic

27 Nov. 2025, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Nov. 2025, 10:23 // Actual //  Ursu Victor

Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar – structura care reunește principalele organizații din sectorul agroalimentar și reprezintă interesele a mii de producători agricoli din Republica Moldova contestă la Curtea Constituțională organizarea și funcționarea Camerelor Agricole, act normativ care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Într-o declarație publică, Consiliul afirmă că legea „încalcă drepturi fundamentale, introduce criterii discriminatorii și creează structuri birocratice paralele”, solicitând Parlamentului să inițieze de urgență sesizarea Curții Constituționale și să suspende intrarea în vigoare a prevederilor contestate.

Potrivit organizațiilor de profil, legea afectează în mod direct libertatea de asociere, întrucât fermierii ar urma să fie obligați, în practică, să devină membri ai Camerelor Agricole pentru a avea acces la anumite forme de sprijin. Consiliul consideră că acest lucru contravine atât Constituției Republicii Moldova, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, asociațiile susțin că modelul propus nu reflectă principiile europene privind camerele agricole – autonomie financiară, independență față de Guvern și caracter strict consultativ – ci creează o structură quasi-obligatorie, neadaptată realităților economice și juridice ale țării.

Documentul critică și criteriile restrictive de eligibilitate pentru obținerea calității de membru, care ar exclude mulți mici producători agricoli, contrar principiului egalității. Consiliul atenționează că legea împarte fermierii în „eligibili” și „neeligibili”, afectând în special gospodăriile mici și mijlocii.

Organizațiile mai denunță lipsa unui studiu de fezabilitate, lipsa unui model financiar clar, precum și un proces de consultare publică pe care îl califică drept „mimat”, notează că propunerile sectorului au fost ignorate, iar legea creează dublări instituționale, suprapunându-se peste atribuțiile unor structuri deja existente, precum Camera de Comerț și Industrie sau centrele de consiliere agricolă.

Consiliul avertizează și asupra riscului de politizare a sectorului, considerând că dependența de finanțare de la bugetul public și rolurile consultative prevăzute de lege ar putea transforma Camerele Agricole într-un instrument politic, nu într-un reprezentant autentic al agricultorilor.

De asemenea, asociațiile reclamă că legea va genera o povară financiară suplimentară pentru fermieri, care ar fi obligați să achite cotizații mai multor structuri simultan – Camerelor Agricole, asociațiilor profesionale și altor organizații de ramură.

În concluzie, Consiliul Asociațiilor de Profil Agroalimentar solicită fracțiunilor parlamentare să inițieze procedura de verificare a constituționalității legii și să suspende aplicarea ei până la soluționarea tuturor aspectelor contestate. Organizațiile insistă că actuala formă a legii nu doar că afectează drepturile fermierilor, ci riscă să destabilizeze reprezentarea sectorului agricol și să creeze blocaje administrative suplimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.