Contoarele ticăie! Malul stâng are gaz pentru 14 zile, Junghietu

Regiunea transnistreană dispune în prezent de 54-56 de milioane de metri cubi de gaze, suficient pentru aproximativ două săptămâni la nivelul actual de consum, susține ministrul energiei, Dorin Junghietu. Într-un interviu pentru IPN, ministru a precizat că mecanismul existent de livrare a gazelor către regiune continuă să funcționeze, iar în cazul unei întreruperi poate fi utilizat mecanismul de sprijin de 60 de milioane de euro, propus de Guvern și susținut de Uniunea Europeană.

Deși Tiraspolul a refuzat inițial acest sprijin, autoritățile de la Chișinău subliniază că prioritatea este protejarea cetățenilor Republicii Moldova din stânga Nistrului și evitarea unei noi crize umanitare.

În ceea ce privește utilizarea gazelor, ministrul a menționat că majoritatea volumelor sunt folosite pentru producerea energiei electrice. Centrala din regiune consumă aproximativ trei milioane metri cubi de gaze pe zi, cu o producție de 150-160 MW, uneori până la 180 MW. Acest volum asigură necesarul intern al regiunii, alături de energia produsă de centrala hidroelectrică, care livrează 34-35 MW.

În ceea ce privește prețul gazelor în regiune, autoritățile de la Chișinău spun că nu dețin informații, întrucât acestea fac parte din contracte comerciale interne, iar prețurile nu sunt comunicate Guvernului.

Totodată, Dorin Junghietu a reamintit că ANRE a desemnat în toamnă Moldovagaz drept entitate responsabilă pentru furnizarea gazelor către Tiraspoltransgaz, conform legislației. Compania are în sarcină și achiziționarea volumelor necesare pentru îndeplinirea obligației de stocare de 15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.