Cotațiile petrolului se stabilizează pe fondul discuțiilor de pace Rusia

Prețurile petrolului au rămas stabile joi, în timp ce investitorii au evaluat evoluțiile legate de negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina, în paralel cu impactul sancțiunilor occidentale asupra exporturilor rusești. Activitatea de tranzacționare rămâne însă redusă, pe fundalul zilei de Thanksgiving în Statele Unite, notează Reuters.

Brent-ul s-a apreciat cu 5 cenți, ajungând la 63,18 dolari/baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 18 cenți, la 58,83 dolari/baril.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că proiectul de plan de pace discutat de Statele Unite și Ucraina ar putea constitui baza unor viitoare acorduri pentru încheierea conflictului. Putin a adăugat că luptele se vor opri „imediat ce trupele ucrainene se retrag din pozițiile cheie”, avertizând că, în caz contrar, Rusia „își va atinge obiectivele prin forță”.

Oficiali americani și ucraineni încearcă în aceste zile să reducă diferențele dintre pozițiile lor în privința planului propus de președintele Donald Trump, în contextul în care Kievul se teme că ar putea fi presat să accepte un acord avantajos pentru Moscova, inclusiv concesii teritoriale.

„Volatilitatea geopolitică continuă, iar speranțele privind un posibil armistițiu între Rusia și Ucraina au contrabalansat îngrijorările legate de noile sancțiuni americane impuse unor producători ruși importanți”, notează Barclays într-o analiză citată de Reuters.

Între timp, surse din cadrul Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliaților săi afirmă că grupul este pregătit să mențină neschimbate nivelurile actuale de producție la reuniunea de duminică. OPEC+ ar urma de asemenea să introducă un mecanism de evaluare a capacității maxime de producție a fiecărui membru. Opt state din cadrul OPEC+, care au majorat treptat producția în 2025, sunt așteptate să păstreze pauza în creșterea producției și în primul trimestru al anului 2026.

Un alt factor care limitează scăderea prețurilor este creșterea probabilității ca Rezerva Federală a SUA să reducă dobânda-cheie în decembrie, măsură care ar stimula economia și cererea de petrol. „Ne apropiem de finalul anului cu o lichiditate tot mai scăzută și fără noi factori majori, cu excepția cazului în care Fed surprinde piețele cu un mesaj dur la reuniunea FOMC din 10 decembrie”, afirmă Kelvin Wong, analist senior la OANDA.

Acesta estimează că WTI va rămâne într-un interval cuprins între 56,80 și 60,40 dolari/baril până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.