Pomicultura, în colaps în 2025: înghețurile și ploile au devastat recoltele

Înghețurile de primăvară, urmate de ploile abundente din octombrie, au compromis o mare parte a culturilor pomicole, iar volumele de fructe au scăzut semnificativ, cu excepția merelor. Situația a fost analizată în cadrul Conferinței Naționale „Businessul Fructelor”, ediția a XI-a, unde producătorii au tras un nou semnal de alarmă, notează tvrmoldova.md.

Exporturile de caise s-au prăbușit la aproximativ 3.800 de tone, de aproape trei ori mai puțin decât în 2024. Nici recolta de cireșe nu a rezistat condițiilor meteo nefavorabile, coborând la 12.000 de tone, o diminuare de aproape 9% față de anul trecut. Situația a fost dificilă și pentru strugurii de masă, care au suferit pierderi masive după precipitațiile abundente din toamnă.

„Pentru strugurii de masă a fost un sezon cu provocări. Nici 20% din roadă nu a putut fi recoltată înainte de ploile abundente, care au afectat 70-80% din plantațiile multianuale cu viță-de-vie”, a declarat Ștefan Bîtlan, administratorul unei companii agricole.

O altă problemă gravă este reducerea continuă a suprafețelor de livezi. În ultimii trei ani, plantațiile de măr s-au diminuat cu peste 20%, fapt care afectează tot mai vizibil capacitatea de producție a sectorului pomicol.

Anterior, Asociația Moldova Fruct a anunțat că producția de mere din acest an va scădea la 277.000 de tone, cu 31,5% sub nivelul de 404.600 de tone înregistrat în 2024. Estimările arată că aproximativ 70.000 de tone ar putea ajunge la export, în timp ce restul va fi direcționat către piața internă și procesare, în volume considerabil mai mici față de anul trecut.

Tendința de scădere nu este izolată doar în Republica Moldova. Pierderi semnificative de producție au fost raportate și în alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est, precum Grecia, România, Serbia și Ucraina, în timp ce statele din vestul continentului, precum Austria, Cehia, Polonia și Belgia, au fost ferite de înghețurile severe și anticipează chiar creșteri ale producției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#pomicultura #recolta #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) confirmă că a înregistrat o sesizare depusă de mai mulți fermieri privind o presupusă schemă de insolvență frauduloasă care ar implica unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Republica Moldova – Wetrade, controlat de milionarul Alexandr Tatarciuc. Într-o scrisoare expediată deputatei Victoria Belous, SFS anunță că sesizarea privind „insolvabilitatea intenționată sau fictivă” a fost inclusă în registrul de evidență a informațiilor privind infracțiunile și incidentele fiscale și va fi verificată conform procedurilor legale.

Investigația vizează falimentul declarat în august 2025 de compania Agrounire SRL, parte a grupului Wetrade prin Agrika SRL. Potrivit datelor examinate de fermieri și avocați, insolvența ar ascunde un mecanism intern complex prin care datoriile reale ar fi fost înlocuite cu datorii fictive între companiile din același grup, pentru a împinge pierderile către furnizori, transportatori și parteneri de bună-credință.

Agrounire s-a declarat insolvabilă la 26 august 2025, raportând doar 11.488 de lei în conturi, dar datorii totale de 69,6 milioane lei. Controversat este faptul că aproape toate aceste datorii au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, cu puțin timp înaintea cererii de faliment, iar cea mai mare parte provine de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL.

Centrul schemei ar fi o creanță declarată de 1,138 milioane euro (circa 22 milioane lei), pe care Agrika o revendică în baza unui contract de cesiune semnat cu compania belgiană SES Vanderhave. Totuși, documentele din dosar contrazic această versiune: Agrounire continua, la 28 august, să indice SES Vanderhave ca creditor, deși cesiunea ar fi trebuit să îi excludă complet din relația juridică. În plus, facturile invocate de grup nu sunt însoțite de nicio dovadă vamală – nu există declarații IM4, CMR-uri, avize de expediție sau dovezi reale de import.

Astfel, datoria de peste 22 milioane lei capătă caracterul unei datorii scriptice, fără existență economică verificabilă. Alte documente, inclusiv un „act de verificare a decontărilor” din 8 octombrie, nu sunt semnate de părți și doar reproduc valorile din facturile comerciale.

În paralel, în tabelul creditorilor din 28 octombrie, masa pasivă înscrisă este de aproximativ 40 milioane lei, din care peste jumătate reprezintă pretinsa creanță a Agrika, companie din același grup corporativ. Creditorii reali – companii de inputuri agricole, transportatori, furnizori de motorină și servicii – riscă să piardă peste 18 milioane lei.

Fiscul a anunțat că va întreprinde măsuri în temeiul Codului fiscal și al Codului de procedură penală pentru verificarea faptelor ce pot constitui infracțiuni de insolvabilitate intenționată, fals în acte și fabricare de datorii. Acțiunile vor include examinarea completă și obiectivă a circumstanțelor.

Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.

Fermierii afirmă că au ajuns victimele unei „inginerii financiare” prin care un grup cu resurse vaste și structură corporativă complexă își protejează activele proprii, împingând pierderile către parteneri economici vulnerabili și folosind procedura de insolvență ca pe un scut juridic.

Deocamdată, Wetrade nu a comentat acuzațiile care i se aduc.