Mega licitație! Statul scote la vânzare terenuri și imobile de milioane în 20 de localitați

Agenția Proprietății Publice anunță comercializarea mai multor terenuri și imobile de milioane de lei în 20 de localități, anunță instituția.

În cadrul licitației „cu strigare”, cel mai valoros lot este un teren de 5,342 hectare din comuna Zagarancea, raionul Ungheni, scos la un preț de pornire de 11 milioane de lei și însoțit de o obligație investițională de 5 milioane de euro, care urmează să fie realizată în termen de trei ani de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Alături de acest lot sunt scoase la vânzare mai multe complexe de bunuri imobile, clădiri administrative, garaje, depozite, încăperi nelocuibile și terenuri pentru construcții din localități precum Soroca, Edineț, Orhei, Drochia, Cimișlia, Dondușeni, Glodeni, Hîncești, Rîșcani, Telenești, Ungheni, Fălești, Bălți, Taraclia și Criuleni.

Printre loturile cu valoare ridicată se află încăperi nelocuibile de 721,5 m.p. din Chișinău, str. Uzinelor 19, la prețul de 9,5 milioane de lei, clădiri și terenuri din municipiul Bălți la prețul de 2,166 milioane de lei, precum și mai multe complexe de bunuri din Drochia evaluate la peste 1,2 milioane de lei.

Licitațiile „cu reducere” vor include la rândul lor mai multe complexe de bunuri din raioanele Drochia, Hîncești, Rezina și Fălești, cu prețuri inițiale cuprinse între 130.000 și 207.000 de lei, în funcție de localitate și suprafețele aferente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.