Kremlinul, foc și pară după decizia UE de a renunța la gazul rusesc: ”Vor cumpăra mai scump”

Decizia Europei de a înceta să mai importe gaz rusesc şi de a achiziţiona surse de energie mai scumpe va accelera procesul de pierdere a poziţiei de lider economic de către Uniunea Europeană, a avertizat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acesta a declarat că măsura „nu va face decât să accelereze procesul observat în ultimii ani de pierdere a potenţialului de leadership al economiei europene”. Peskov a subliniat că această decizie va transforma Europa într-un importator dependent de gaze semnificativ mai scumpe decât cele ruseşti, ceea ce va afecta inevitabil economia UE şi îi va reduce competitivitatea.

Uniunea Europeană a decis miercuri să oprească definitiv importurile de gaze din Rusia până în noiembrie 2027. Parlamentul European a precizat că achiziţiile de gaze naturale lichefiate se vor încheia până la 31 decembrie 2026, iar importurile prin conducte până la 1 noiembrie 2027.

Bruxellesul urmează să prezinte o propunere legislativă la începutul anului viitor. Acordul impune statelor membre să prezinte planuri naţionale de diversificare, cu excepţia statelor care deja nu mai cumpără combustibil rusesc, direct sau indirect, la intrarea în vigoare a noii reglementări. În plus, achiziţiile vor fi supuse unui regim de ‘autorizare prealabilă’, necesitând notificarea Comisiei cu cel puţin o lună înainte pentru gazele ruseşti şi cu cinci zile înainte pentru gazul care provine de la alţi producători.

#dmitri peskov #renuntare la gaz #Gaz rusesc #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.