Ministrul Energiei evită răspunderea? La licitația de milioane răspunsul e semnat de secretarul de stat

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.