Ministrul Energiei evită răspunderea? La licitația de milioane răspunsul e semnat de secretarul de stat

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).