Liderul celei mai mari bănci americane: Birocrația ucide Europa. Este un continent slab și fragmentat

Directorul general al JPMorgan Chase & Co., Jamie Dimon, a avertizat că Europa se confruntă cu „o problemă reală”, cauzată de birocrația lentă care a alungat afacerile, investițiile și inovația, subliniind că un continent european „slab” reprezintă un risc economic major pentru Statele Unite, scrie Bloomberg.

Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Reagan National Defense Forum 2025, unde Dimon a apreciat unele politici sociale europene, dar a criticat blocajele administrative care, în opinia sa, au împins capitalul și companiile în afara UE. „Europa face lucruri minunate în privința sistemelor de protecție socială, dar a alungat afacerile, investițiile și inovația. Abia acum acestea încep să revină”, a spus el.

Șeful celei mai mari bănci americane a atras atenția că riscul fragmentării Europei este una dintre marile provocări globale. În scrisoarea adresată acționarilor, publicată la începutul acestui an, Dimon a menționat că Europa are „probleme serioase de rezolvat”. Deși a lăudat crearea monedei euro și eforturile continentului pentru menținerea păcii, el a avertizat că reducerea eforturilor militare și dificultățile de a ajunge la consens în interiorul UE amenință stabilitatea Europei.

„Dacă Europa se fragmentează, conceptul de «America First» nu va mai exista. Ne va afecta pe noi mai mult decât pe oricine altcineva, pentru că Europa este un aliat major în toate privințele, inclusiv prin valorile comune”, a spus Dimon, subliniind că Washingtonul ar trebui să sprijine continentul european printr-o strategie pe termen lung. „Avem nevoie de o strategie pe termen lung pentru a ajuta Europa să devină puternică. O Europă slabă este rea pentru noi”, a adăugat el.

Declarațiile vin în contextul în care administrația președintelui Donald Trump a prezentat o nouă strategie de securitate națională, orientată mai mult spre emisfera vestică și protecția internă, descriind Europa drept un continent aflat pe un curs de „ștergere civilizațională”.

În paralel, JPMorgan își intensifică implicarea în sectorul securității naționale. În octombrie, banca a anunțat că va direcționa 1,5 trilioane de dolari în următorii 10 ani către industrii care consolidează securitatea economică și reziliența SUA, cu până la 500 de miliarde de dolari mai mult decât planurile anterioare. Investițiile vor viza lanțurile de aprovizionare și producția avansată, apărarea și industria aerospațială, independența energetică și tehnologiile strategice.

Totodată, JPMorgan va investi până la 10 miliarde de dolari din capital propriu pentru a ajuta anumite companii să se extindă, să inoveze sau să accelereze producția strategică. Dimon a avertizat că este „dureroas de clar” faptul că SUA au devenit prea dependente de surse nesigure pentru minerale critice, produse și capacități de producție.

Separat, Jamie Dimon a lăudat administrația Trump pentru eforturile de reducere a birocrației guvernamentale. „Nu există nicio îndoială că această administrație încearcă să taie din birocrația

#JPMorgan #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.