De la 160 000 lei la sub 100 000 lei: salariile șefilor de la CNPF, ANRCETI și ANRE vor fi limitate

Salarii de sute de mii de lei lunar, încasate de conducerea unor autorități de reglementare, ar putea fi limitate prin lege. Un proiect legislativ înregistrat în Parlament de fracțiunea PAS prevede plafonarea lefurilor funcțiilor de conducere de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Comisia Națională a Pieței Financiare și Autoritatea Națională pentru Reglementarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației.

Inițiativa a fost prezentată de deputata PAS Larisa Novac, care a explicat că plafonarea va fi raportată la salariul mediu lunar pe economie prognozat: până la cinci salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la șase salarii medii pentru ANRE. Precizăm că, în anul 2026, salariul mediu pe economie se propune a fi de 17400 de lei. Prin urmare salariul maxim care va putea fi ridicat de către ședii de la CNPF și ANRCETI va fi de 87 000 de lei, iar la ANRE 104 400 lei.

Totodată, proiectul interzice acordarea de sporuri, prime sau alte plăți care depășesc plafonul legal și obligă instituțiile să asigure transparență totală, prin publicarea grilelor salariale.

„Oamenii nu contestă existența unor salarii competitive, ci lipsa unor limite clare și a unor reguli unitare, care au creat adevărate insule salariale, deconectate de realitățile economice și sociale din Republica Moldova”, a declarat Larisa Novac.

Potrivit deputatei, „este o decizie necesară, care aduce echitate, responsabilitate și transparență. Este o decizie mult așteptată de oameni”.

Novac a mai menționat că, în ultimii doi ani, salariile de conducere din aceste instituții au crescut semnificativ. „Au fost majorări de 30%, 100% sau chiar 140%, ajungând la 100–160 de mii de lei lunar”, a precizat ea.

Potrivit proiectului, regulamentele și contractele vor trebui ajustate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Documentul este planificat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă a noilor plafoane salariale – de la 1 februarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#salarii limitate #ANRCETI #CNPF #PAS #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova lipsește încă o cultură antreprenorială matură, iar eșecul în afaceri continuă să fie perceput excesiv de negativ, susține Irina Selevestru, în cadrul emisiunii „Jurnal Actual” de la Jurnal FM, avocat, administrator autorizat și doctor în drept.

Potrivit Irinei Selevestru, antreprenorii din Republica Moldova solicită prea târziu ajutor atunci când afacerile ajung în impas, iar acest lucru agravează problemele financiare.

„Educația antreprenorială trebuie să înceapă de la grădiniță. Trebuie să educăm societatea să nu penalizeze atât de dur eșecul antreprenorilor și creditorii să susțină debitorii aflați în dificultate”, a declarat aceasta.

Expertul a amintit că, în 2016, a fondat Centrul de instruire a antreprenorilor Moldinsolv, tocmai pentru a acoperi lipsa informațiilor și a instruirii în domeniul antreprenorial și al insolvabilității.

Irina Selevestru a atras atenția și asupra diferențelor dintre Republica Moldova și statele europene în ceea ce privește abordarea insolvabilității. Potrivit acesteia, în Uniunea Europeană accentul este pus tot mai mult pe restructurare și avertizare timpurie, pentru a ajuta companiile să evite falimentul.

Ea a subliniat că administratorii autorizați sunt adesea percepuți negativ în Republica Moldova, deși rolul lor este de a găsi soluții într-o situație deja complicată, nu de a genera probleme.

„Administratorul nu creează problema, el vine când problema deja există și caută soluții pentru toate părțile implicate”, a explicat Selevestru.

Potrivit expertului, percepția negativă asupra insolvabilității este strâns legată de lipsa unei culturi a asumării eșecului. În loc ca dificultățile financiare să fie tratate ca un proces economic ce trebuie gestionat profesionist, apare tendința de a căuta vinovați.