Statul ia înapoi terminalul petrolier de la Aeroport. Lukoil va fi scos din joc în 20 de zile

Consiliul pentru examinarea investițiilor în domenii de importanță pentru securitatea statului a decis refuzul aprobării activității investiționale a SRL Lukoil Moldova pe teritoriul Republicii Moldova și revenirea, în termen de 20 de zile, la situația existentă înainte de anul 2005, când infrastructura complexului petrolier al Aeroportului Internațional Chișinău a fost preluată de companie.

Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a precizat că, în urma deciziei, toate bunurile prevăzute în contractul din 2005 urmează să fie transmise în proprietatea statului.

Potrivit premierului, hotărârea este consecința neîndeplinirii de către SRL Lukoil Moldova a mai multor cerințe stabilite încă din mai 2024 de Consiliul pentru examinarea investițiilor strategice. În urma verificărilor, companiei i-au fost solicitate trei măsuri concrete:

– înstrăinarea complexului petrolier aeroportuar, amplasat în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Chișinău, termenul pentru această cerință fiind extins de mai multe ori;
– modificarea structurii corporative, cu excluderea entităților vizate de sancțiuni internaționale;
– înstrăinarea depozitului petrolier de pe strada Muncești.

Totodată, grupul de lucru pentru gestionarea riscurilor asociate sancțiunilor internaționale aplicate Lukoil a sesizat organele competente pentru a investiga întreaga procedură de privatizare din 2005 a terminalului petrolier de la aeroport.

Ca urmare a deciziei adoptate, statul Republica Moldova va redeveni, în maximum 20 de zile, proprietar al infrastructurii petroliere aeroportuare. Potrivit autorităților, măsura este necesară pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a aprovizionării cu combustibil a aeronavelor, dar și pentru protejarea securității naționale și a obiectivelor de infrastructură critică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terminal #Lukoil #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a investit un nivel record de 20,1 miliarde de dolari în proiecte de energie verde din străinătate în prima jumătate a anului 2026, în cadrul inițiativei „O centură, un drum” (Belt and Road Initiative – BRI). Potrivit unei analize realizate de Universitatea Queensland și Centrul pentru Finanțe și Dezvoltare Verde din Shanghai, creșterea investițiilor coincide cu războiul din Iran, care a împins în sus prețurile mondiale la petrol și gaze și a făcut energia regenerabilă mai atractivă.

Valoarea investițiilor în energia verde depășește deja întregul nivel înregistrat pe parcursul anului 2025. Din suma totală, 11,8 miliarde de dolari reprezintă contracte de construcții, iar 8,3 miliarde de dolari sunt investiții directe.

„Costul redus al energiei verzi continuă să stimuleze investițiile chineze, în pofida războiului comercial. Țările care colaborează cu China în domeniul energiei regenerabile își pot reduce dependența de fluctuațiile prețurilor la energie provocate de războiul din Iran”, a declarat autorul studiului, expertul în energie și finanțe chineze Christoph Nedopil Wang.

În ansamblu, valoarea proiectelor derulate prin inițiativa „O centură, un drum” a atins un nou maxim istoric de 126,3 miliarde de dolari în primele șase luni din 2026, comparativ cu 123,3 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Din această sumă, 49,8 miliarde de dolari au reprezentat investiții directe, iar 76,5 miliarde de dolari au fost alocate proiectelor de construcții. Pe lângă energia verde, China și-a majorat finanțarea pentru proiecte din industria prelucrătoare, tehnologie, metalurgie și minerit.

Raportul arată că ofensiva investițională s-a intensificat după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, care au provocat scumpirea petrolului și gazelor naturale. În același timp, numeroase state investesc în extinderea rețelelor electrice și în construirea de centre de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale.

Statisticile oficiale ale Beijingului indică, de asemenea, o creștere accelerată a exporturilor chineze de tehnologii pentru energia curată.

Un alt element evidențiat de analiză este schimbarea structurii investițiilor. Dacă în 2022 companiile private reprezentau doar 13% din proiectele BRI, în prima jumătate a anului 2026 ponderea acestora a urcat la 48%.

„Actualul val de expansiune al inițiativei diferă de precedentele prin faptul că deciziile de investiții sunt luate tot mai des din considerente comerciale și mai puțin la indicația statului”, a declarat Li Shuo, director al China Climate Hub din cadrul Asia Society Policy Institute.

Africa a devenit principala destinație a noilor investiții chineze. În primele șase luni ale anului, investițiile Beijingului pe continent aproape s-au triplat, ajungând la 33,5 miliarde de dolari.

În schimb, în Rusia și Pakistan nu a fost anunțat niciun proiect nou în cadrul BRI în perioada analizată. Potrivit autorilor studiului, implicarea Chinei în proiectele din Rusia rămâne limitată încă de la începutul războiului din Ucraina, iar cele două țări nu au reușit să atragă un volum semnificativ de investiții private în cadrul inițiativei.