Două treimi din bugetul social pentru 2026 merge la pensii

Parlamentul a adoptat Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026, prezentat drept unul „echilibrat” și orientat spre familii, copii și persoane în etate. Dincolo de mesajul oficial, cifrele arată însă o dependență tot mai mare a sistemului social de banii din bugetul de stat și presiuni structurale care se adâncesc.

Pentru anul 2026, Bugetul asigurărilor sociale de stat este stabilit la 51,45 miliarde de lei, fără deficit pe hârtie. În realitate, peste 19 miliarde de lei – aproape 37% din total – vin direct din transferuri de la bugetul de stat, ceea ce confirmă că sistemul de asigurări sociale nu se mai autosusține din contribuții.

Cea mai mare parte a banilor, circa 66,5% din cheltuieli, merge către pensii și alte prestații pentru persoane în etate – 34,18 miliarde de lei. Practic, două treimi din bugetul social sunt consumate de pensii, într-un context în care numărul contribuabililor scade, iar populația îmbătrânește accelerat.

Guvernul promite indexarea pensiilor cu 6,8% de la 1 aprilie 2026, însă majorarea vine pe fondul unor costuri tot mai mari pentru buget, acoperite nu din contribuții, ci din bani publici redistribuiți din alte domenii.

Pentru familii și copii sunt prevăzute aproximativ 5 miliarde de lei, iar pentru persoanele cu dizabilități – aproape 6 miliarde de lei, sume în creștere față de anii precedenți. În total, peste 98% din cheltuielile BASS sunt prestații sociale, lăsând extrem de puțin spațiu pentru reforme structurale sau stimulente care să reducă presiunea pe termen lung.

La capitolul venituri, contribuțiile de asigurări sociale sunt estimate la doar 31,3 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi obligațiile sistemului. Diferența este acoperită din bugetul de stat, adică din împrumuturi și alte venituri fiscale, ceea ce mută presiunea de pe sistemul social direct pe finanțele publice.

În esență, Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 confirmă o tendință tot mai clară: mai mulți beneficiari, mai puțini contributori și un stat obligat să acopere golurile cu miliarde de lei anual, în lipsa unor reforme care să stabilizeze sistemul pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#social #buget #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.