Porumbul nu mai ține economia. Moldova a pierdut 85% din veniturile de export

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.

#porumb #export #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu un deficit de combustibil pentru avioane în trimestrul al patrulea, în condițiile în care regiunea apelează tot mai mult la furnizori aflați la distanță, inclusiv Coreea de Sud. Datele analizate de Reuters arată că livrările de combustibil pentru aviație din această țară către Europa au ajuns în septembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani.

Potrivit estimărilor companiei de consultanță Energy Aspects, deficitul de combustibil pentru avioane în Europa ar putea ajunge în trimestrul al patrulea la aproximativ 510 000 de barili pe zi. În același timp, Statele Unite ar urma să dispună de un excedent de circa 18 000 de barili pe zi, iar regiunea Asia-Pacific de aproximativ 419 000 de barili pe zi.

Europa a început să importe cantități mai mari de combustibil pentru aviație din Nigeria, Statele Unite și Canada după izbucnirea războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu și a redus cu aproximativ jumătate importurile europene de combustibil pentru avioane din această regiune.

Coreea de Sud a devenit în septembrie una dintre principalele surse asiatice pentru piața europeană. Importurile europene din această țară au ajuns până acum la aproximativ 129 000 de barili pe zi, potrivit companiei de analiză Kpler. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din octombrie 2022. Datele LSEG indică volume similare.

Creșterea livrărilor are loc pe fondul reducerii stocurilor europene. Rezervele de combustibil pentru aviație din hubul de rafinare și depozitare Amsterdam-Rotterdam-Anvers au coborât, în săptămâna încheiată la 10 septembrie, la cel mai redus nivel din ultimii șapte ani.

Asia este considerată o sursă flexibilă pentru piața europeană de combustibil pentru avioane, iar traderii își redirecționează de regulă livrările atunci când diferența de preț dintre cele două regiuni face exporturile profitabile. În medie, anul trecut, exporturile lunare din Asia către Europa au fost de aproximativ 1,5 milioane de barili, potrivit datelor Kpler.

În Coreea de Sud, producția de combustibil pentru avioane a atins în iulie aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Exporturile au ajuns, de asemenea, la un maxim al ultimilor trei ani și jumătate, pe fondul creșterii procesării de țiței în rafinăriile sud-coreene.

#combustibil pentru avioane #criză de kerosen #kerosen #Europa