Lumea se ieftinește, iar Moldova rămâne scumpă cu o inflație de 5,5% în 2026

În anul 2026, inflația din Statele Unite ale Americii este prognozată să scadă la 2,4%, însă va rămâne peste ținta stabilită de Rezerva Federală. În același timp, multe țări europene și asiatice sunt așteptate să înregistreze creșteri ale prețurilor sub pragul de 2%, arată datele prezentate de International Monetary Fund (FMI), citate de Visual Capitalist.

Potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, Republica Moldova se situează pe locul 37, cu o rată estimată a inflației de 5,5% în anul 2026.

La polul opus, Venezuela continuă să se confrunte cu cea mai ridicată inflație din lume, la o distanță considerabilă față de restul statelor. FMI estimează că inflația în această țară va ajunge la 682,1% în 2026. Prognozele au fost publicate înainte de capturarea președintelui Nicolas Maduro și de anunțurile privind planurile SUA de a prelua producția petrolieră a Venezuelei.

Datele IMF includ un clasament al perspectivelor inflației pentru anul 2026 în circa 190 de economii. În acest context, Republica Moldova se poziționează pe locul 37, cu o inflație estimată la aproximativ 5,5% pentru anul viitor, ceea ce reflectă o temperare a presiunilor prețurilor după nivelurile ridicate din anii precedenți.

De asemenea, mai multe state afectate de conflicte și instabilitate politică, printre care Sudan, Iran și Myanmar, sunt așteptate să înregistreze rate ale inflației care vor depăși 25% în 2026.

În cazul Statelor Unite, deși inflația este estimată să continue tendința de scădere, există riscuri care ar putea influența evoluția prețurilor. Deși efectele tarifelor au fost atenuate în 2025 prin aplicarea anticipată a acestora, impactul transferului costurilor către consumatori ar putea deveni mai vizibil în 2026.

În paralel, mai multe economii, inclusiv Italia, Spania, Senegal și Arabia Saudită, sunt prognozate să atingă o rată a inflației apropiată de 2%, nivel considerat țintă de majoritatea băncilor centrale.

Cele mai scăzute niveluri ale inflației la nivel mondial sunt anticipate în Elveția și Liechtenstein, unde creșterea prețurilor este estimată la doar 0,6%. În cazul Elveției, aprecierea francului elvețian a dus la reducerea prețurilor la importuri, continuând o tendință observată și în ultimii doi ani.

Totodată, în Thailanda și China, prețurile de consum sunt prognozate să crească cu doar 0,7%, pe fondul presiunilor deflaționiste.

#prognoza #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina