Fără hârtii și semnături: vama va funcționa exclusiv printr-un sistem informațional nou

Sistemul informațional „Decizii vamale”, o nouă platformă digitală națională, urmează să automatizeze integral gestionarea deciziilor vamale și să alinieze procedurile Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene. Proiectul este propus de Ministerul Finanțelor, prin Serviciul Vamal, și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 19 iannuarie.

Potrivit notei informative, sistemul este conceput drept un echivalent național al Sistemului de Decizii Vamale (Customs Decisions System – CDS) utilizat în UE. „Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, sistemul va funcționa ca sistem național, urmând ca ulterior să devină componenta moldovenească a infrastructurii informatice europene”, se arată în document.

Prin intermediul platformei, toate etapele legate de deciziile vamale, de la depunerea cererilor până la emiterea, modificarea, suspendarea sau revocarea acestora, vor fi realizate exclusiv în format electronic. Autorii proiectului subliniază că „implementarea Sistemului informațional „Decizii vamale” va permite eliminarea procedurilor pe suport de hârtie și va asigura trasabilitatea completă a proceselor decizionale”.

Sistemul va acoperi un spectru larg de autorizații și decizii vamale, inclusiv pentru destinatari și expeditori agreați, garanții globale, depozite vamale și temporare, regimuri speciale de import și export, tranzit, admitere temporară sau statutul de exportator aprobat. „Platforma va constitui un instrument unic de interacțiune între autoritatea vamală și mediul de afaceri”, se menționează în nota explicativă.

Documentul mai precizează că digitalizarea va avea un impact economic direct. „Reducerea timpilor de procesare și a costurilor administrative va genera economii anuale estimate la circa 7,8 milioane de lei”, arată autorii, economii obținute prin diminuarea deplasărilor, eliminarea documentelor fizice și eficientizarea procedurilor.

În același timp, sistemul este prezentat ca un instrument de creștere a transparenței și de reducere a riscurilor. „Automatizarea proceselor va diminua intervenția umană, va reduce riscurile de erori și va contribui la consolidarea conformării vamale și a securității cibernetice”, se mai arată în document.

Sistemul informațional „Decizii vamale” va fi găzduit pe platforma guvernamentală MCloud și va fi integrat cu alte servicii electronice de stat, precum MPass, MSign, MLog, MNotify și MConnect. Administrarea acestuia va reveni Serviciului Vamal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#decizii vamale #sistem informațional #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.