Licență de trader pe 10 ani pentru Romgaz Trading: compania românească intră pe piața angro din Moldova

Romgaz Trading SRL, subsidiara din Republica Moldova a companiei românești de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale de peste Prut, a primit licență de trader de gaze naturale din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de la Chișinău. Licența a fost acordată săptămâna trecută și este valabilă pentru o perioadă de 10 ani, până la 12 ianuarie 2036.

Compania a fost înregistrată la Chișinău pe 10 octombrie 2025 și are un capital social de un milion de lei moldovenești. Potrivit documentelor oficiale, aceasta va activa preponderent pe piața angro, având ca obiecte de activitate comercializarea și distribuția combustibililor gazoși prin conducte, precum și producția și distribuția de energie electrică.

Anterior, conducerea Romgaz estima că piața moldovenească are un potențial de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, iar compania ar putea acoperi 20–30% din volumele importate de statul moldovean, scrie profit.ro. Strategia Romgaz vizează valorificarea diferențelor de preț dintre cele două piețe, în condițiile în care, în România, compania este obligată să vândă gaze la prețuri reglementate pentru populație și CET-uri până la 31 martie 2026.

Potrivit calculelor interne ale companiei, activitatea din Republica Moldova ar putea atinge pragul de rentabilitate la vânzări de circa 100 000 MWh/an, la un preț estimat de aproximativ 38 euro/MWh (circa 190 lei/MWh), chiar și într-un scenariu pesimist. În scenariul optimist, marja de profit pentru primii trei ani de activitate ar urma să se situeze între 8,5% și 10,5%.

Romgaz își fundamentează extinderea peste Prut și pe evoluțiile structurale ale pieței, inclusiv existența infrastructurii de interconectare Iași–Ungheni, cu o capacitate de 1,88 miliarde metri cubi anual, preluarea transportului pe direcția Ungheni–Chișinău de către Vestmoldtransgaz (companie deținută de Transgaz România), precum și operaționalizarea platformei electronice de tranzacționare a gazelor gestionată de Bursa Română de Mărfuri la Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#licență de trader #romgaz #gaz #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat