Agricultura Moldovei, între China de 8 mii lei și Germania de 1,8 milioane. Cine câștigă din importuri de utilaje agro?

26 Ian. 2026, 09:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Ian. 2026, 09:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova își accelerează modernizarea tehnică în agricultură prin importuri consistente de utilaje pentru prelucrarea solului. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în perioada 2023–2025 au fost realizate 451 de operațiuni de import de grape cu disc de diverse tipuri și configurații, totalizând 1.832 de unități, în valoare de 226,9 milioane de lei. Prețul mediu al unui utilaj a fost de aproximativ 123,8 mii lei, ceea ce confirmă caracterul capital-intensiv al procesului de reînnoire a parcului tehnic din agricultură. Structura importurilor arată o piață fragmentată, cu achiziții mici, adaptate necesităților punctuale ale fermelor, media unei livrări fiind de doar 4,1 unități. Totuși, au existat și importuri mari, de până la 76 de utilaje într-o singură livrare, semn al prezenței marilor exploatații agricole și a dealerilor specializați.

Din punct de vedere geografic, piața este clar polarizată. Ucraina domină ca volum, cu 199 de livrări și 984 de unități, adică 53,7% din totalul importurilor fizice, în valoare de 64,2 milioane de lei. Prețul mediu de aproximativ 65,3 mii lei pe unitate plasează tehnica ucraineană în segmentul bugetar și mediu, accesibil majorității fermierilor. La polul opus se află Germania, care a livrat doar 85 de unități, dar în valoare de 71,1 milioane de lei, adică 31,4% din valoarea totală a importurilor. Prețul mediu de circa 836 mii lei pe unitate reflectă orientarea exclusivă spre tehnică premium, destinată fermelor mari și foarte tehnologizate. Cehia și Suedia completează segmentul superior al pieței, cu prețuri medii de peste 700–900 mii lei pe unitate, în timp ce Turcia și Polonia ocupă poziții intermediare, oferind alternative competitive în zona de preț mediu. Un caz aparte îl reprezintă China, care, prin doar 10 livrări, a introdus pe piață 323 de unități la un preț mediu de aproximativ 8,3 mii lei, de aproape 15 ori sub media pieței, adresându-se fermelor foarte sensibile la costuri.

Evoluția pe ani arată o accelerare clară a importurilor. În 2023 au fost aduse 489 de unități în valoare de 61,5 milioane de lei. În 2024 volumul a crescut la 612 unități, iar valoarea la 73 de milioane de lei, concomitent cu o scădere temporară a prețului mediu. Anul 2025 marchează vârful perioadei analizate, cu 731 de unități importate și o valoare de 92,4 milioane de lei, prețul mediu revenind peste nivelul din 2023. În ansamblu, în trei ani, importurile au crescut cu aproape 50% atât ca volum, cât și ca valoare, ceea ce indică un proces constant de modernizare a agriculturii.

Piața este relativ concentrată din perspectiva importatorilor. Primele zece companii au realizat aproape 58% din totalul livrărilor și au concentrat peste 63% din valoarea importurilor. Agropiese Tgr Grup SRL conduce la număr de livrări și unități importate, lucrând preponderent cu tehnică accesibilă din Ucraina. Carvidon Service SRL, Vadalex-Agro SRL și Im Elit-Tehnica SRL se remarcă prin valori mari ale importurilor, orientate spre segmentul mediu și premium, în special tehnică germană și franceză.

Structura de preț a pieței este puternic segmentată. Aproape 59% din volumul importat se află în zona utilajelor sub 50 de mii de lei, dominate de China, Ucraina și Turcia. Segmentul mediu, între 50 și 200 de mii de lei, concentrează circa un sfert din volum, iar segmentele premium și super-premium, deși reprezintă sub 8% din unități, absorb o parte disproporționat de mare din valoarea totală a importurilor. Diferența dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe utilaje depășește de peste două sute de ori, reflectând existența unei agriculturi cu două viteze.

Din punct de vedere tehnologic, cele mai importate rămân grapele clasice cu disc, care reprezintă peste 41% din volum, datorită versatilității lor. Urmează utilajele scurte și secționale, foarte ieftine, dar cu funcționalitate limitată, și multidiscurile. Frezele și discatoarele grele, deși reprezintă doar 8,5% din unități, concentrează aproape 43% din valoarea importurilor, fiind achiziționate în principal de exploatațiile mari, orientate spre performanță și productivitate ridicată.

Aproape întreaga tehnică importată este nouă, cu o pondere de peste 94%, ceea ce arată orientarea fermierilor spre fiabilitate și eficiență, în pofida costurilor ridicate. Importurile de utilaje second-hand rămân marginale, dar oferă o alternativă pentru fermele cu bugete limitate. Sezonalitatea este clară, cu vârfuri în lunile martie–iunie și un nivel ridicat al importurilor pe tot parcursul verii, corelat direct cu ciclurile agricole.

Republica Moldova rămâne puternic dependentă de importurile de tehnică agricolă, în lipsa unei producții interne relevante. Ucraina domină piața ca volum prin prețuri accesibile, Germania și alți producători vest-europeni domină ca valoare prin tehnologie avansată, iar diferențele mari de preț reflectă structura eterogenă a sectorului agricol. Tendința generală este una de creștere și sofisticare a cererii, cu o pondere tot mai mare a tehnicii performante, pe fondul consolidării fermelor și al creșterii investițiilor în productivitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 17:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat primul semestru din 2026 cu active de peste 202 miliarde de lei și un profit de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată însă și o accelerare a creditării, care crește de peste două ori mai repede decât depozitele.

La 30 iunie 2026, activele totale ale băncilor au ajuns la 202,02 miliarde de lei, după o creștere de 6,4% de la începutul anului.

În același timp, soldul brut al creditelor a urcat cu 11,7%, sau cu aproape 11,94 miliarde de lei, până la 114,32 miliarde de lei. Prin comparație, depozitele au crescut cu numai 5,5%, până la 152,43 miliarde de lei.

Astfel, ritmul de creștere al creditării este de peste două ori mai mare decât cel al depozitelor, semn că băncile își direcționează într-o măsură mai mare resursele către finanțarea economiei și a populației.

Cea mai mare parte a creditelor este concentrată în doar trei domenii. Creditele pentru procurarea și construcția imobilelor reprezintă 25,3% din portofoliu, sau aproape 29 de miliarde de lei. Comerțului îi revin 20,3%, respectiv 23,17 miliarde de lei, iar creditele de consum reprezintă 18,7%, sau 21,43 miliarde de lei.

Împreună, imobiliarele, comerțul și consumul concentrează 64,3% din întregul portofoliu de credite al băncilor.

În paralel cu creșterea creditării, băncile au continuat să obțină profituri consistente. În primele șase luni din 2026, profitul cumulat al sectorului a constituit 2,356 miliarde de lei, cu aproximativ 300 de milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Motorul principal al creșterii profiturilor au fost dobânzile. Veniturile din dobânzi au urcat cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei, iar veniturile obținute direct din creditare au crescut tot cu 22,4%, ajungând la 4,67 miliarde de lei.

Rentabilitatea capitalului bancar a fost de 14,7%, iar rentabilitatea activelor – de 2,3%.

Și populația continuă să țină bani în bănci. Depozitele persoanelor fizice au ajuns la 93,61 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% de la începutul anului. Acestea reprezintă peste 61% din toate depozitele sistemului bancar.

Depozitele companiilor au crescut mult mai lent, cu doar 2,1%, până la 58,64 miliarde de lei.

Un alt detaliu interesant este structura activelor bancare. Aproape 31% din active sunt reprezentate de investiții în valori mobiliare de stat și certificate BNM, precum și de mijloace plasate la Banca Națională. Valoarea cumulată a acestor plasamente depășește 62 de miliarde de lei.

Sistemul rămâne și foarte lichid. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, LCR, era de 263,6%, de peste două ori și jumătate peste pragul minim de 100%. În cazul unor bănci, indicatorul ajunge chiar până la 797%.

Capitalizarea rămâne, de asemenea, ridicată. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 24,3%, față de cerința minimă de 10%, iar fondurile proprii ale sectorului au crescut cu 12,7%, până la 26,5 miliarde de lei.

Datele BNM scot însă în evidență și concentrarea ridicată a pieței. O bancă a depășit limita de 35% aferentă poziției dominante și a ajuns la o cotă de 36,1% după active și 36,4% după depozitele persoanelor fizice.

Per ansamblu, cifrele din primul semestru arată un sistem bancar bine capitalizat și foarte lichid, dar și o accelerare puternică a creditării și a veniturilor din dobânzi. În numai șase luni, băncile au acordat aproape 12 miliarde de lei în credite suplimentare, în timp ce profitul sectorului a trecut de 2,3 miliarde de lei.