ANRE își taie singură salariile: 120 de mii de lei devin 100 de mii

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică anunță reducerea cu 20% a salariilor directorilor, măsură care va fi aplicată din luna februarie, în urma unei analize interne a politicii de guvernanță și a responsabilității instituționale față de contextul economic și social actual.

Astfel, dacă în prezent salariul directorilor ANRE este de 120 de mii de lei, după aplicarea reducerii acesta va ajunge la 100 de mii de lei. Potrivit instituției, decizia este asumată la nivel instituțional și reflectă angajamentul conducerii pentru echilibru, prudență și responsabilitate socială.

ANRE precizează că măsura nu afectează cadrul legal de funcționare al Agenției și nici principiile de independență și autonomie bugetară care guvernează activitatea autorității de reglementare. Politica de remunerare rămâne fundamentată pe criterii de competență, responsabilitate și performanță instituțională, în conformitate cu bunele practici europene privind funcționarea autorităților de reglementare independente.

Totodată, Agenția își reafirmă angajamentul pentru stabilitate instituțională și protejarea independenței funcționale, subliniind că își desfășoară activitatea exclusiv în interes public și pentru asigurarea unei funcționări eficiente și previzibile a piețelor de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#directori #salarii #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.