Educația în fața unui șoc demografic! Până în 2040, școlile din Moldova ar putea pierde 30% dintre elevi

Sistemul educațional din Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar până în 2040 numărul elevilor din școli ar putea scădea cu aproximativ 30%. Declarația a fost făcută de ministrul Educației, Dan Perciun, de la tribuna Parlamentului.

Potrivit oficialului, proiecțiile intermediare arată o diminuare de circa 13% a numărului de copii până în 2030 și de aproximativ 19% până în 2035. „Vorbim despre un număr de copii care încă nu au apărut. Sau nu au apărut când ar fi fost cazul. Sau când i-am fi dorit”, a subliniat ministrul.

Dan Perciun a precizat că scenariul prezentat este unul mediu – nici cel mai optimist, nici cel mai pesimist – dintre cele trei analizate de autorități. În acest context, el a menționat că Guvernul mizează pe creșterea nivelului de trai, revenirea diasporei și stimularea natalității, inclusiv prin investiții în mediul rural și prin apropierea de Uniunea Europeană.

„Revenirea diasporei este o sursă extraordinară”, a spus ministrul, adăugând însă că trebuie analizat realist unde se vor întoarce cei plecați peste hotare. Potrivit lui, experiența altor state arată că majoritatea reveniților aleg mediul urban, ceea ce ar putea accentua dezechilibrele dintre orașe și sate.

#educatie #elevi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.