Condițiile meteo afectează programul unor curse de la Aeroportul Chișinău: avioanele sunt curățate de gheață

Aeroportul Internațional Chișinău anunță că, în contextul condițiilor meteorologice dificile și al codului galben emis pentru aceste zile, unele curse pot înregistra întârzieri, iar programul zborurilor poate suferi modificări.

Reprezentanții aerogării explică faptul că, din cauza iernii persistente și a temperaturilor scăzute, aeronavele aflate la sol necesită efectuarea procedurii speciale de degivrare (de-icing), etapă esențială pentru desfășurarea zborurilor în condiții de maximă siguranță.

„Pentru că iarna este tare insistentă anul acesta, iar în contextul condițiilor meteorologice și al codului galben emis, aeronavele aflate la sol necesită efectuarea procedurii speciale de degivrare — etapă esențială pentru desfășurarea zborurilor în siguranță. În aceste condiții, unele rute pot înregistra întârzieri. Sunt respectate toate procedurile operaționale, astfel încât siguranța pasagerilor este prioritatea noastră”, au precizat reprezentanții aeroportului.

Administrația mai subliniază că infrastructura aeroportuară este complet operațională. Pista de aterizare–decolare, căile de rulare și platforma de parcare a aeronavelor sunt curățate continuu și menținute la nivel funcțional. Echipele aeroportuare sunt mobilizate permanent și aplică proceduri specifice sezonului rece — monitorizare continuă, deszăpezire și degivrare — pentru a garanta siguranța operațiunilor și continuitatea zborurilor.

Potrivit informațiilor afișate pe panourile de sosiri și plecări, unele curse, precum Bruxelles, Sharm El Sheikh și Londra figurează cu întârzieri. Pasagerii sunt îndemnați să verifice din timp statutul zborurilor pe tabloul online al aeroportului și pe canalele oficiale ale companiilor aeriene.

#curse #Aeroport #gheata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.