IMM-urile primesc undă verde la granturi: 300 de milioane de lei prin apelurile ODA

300 de milioane de lei sunt alocate în acest an pentru apelurile de granturi destinate întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova, în cadrul programelor de finanțare nerambursabilă gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Apelurile au fost relansate cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar antreprenorii pot solicita finanțare prin mai multe instrumente active. Printre acestea se numără Programul de Susținere a Antreprenoriatului Feminin, Programul de sprijin al micilor producători, Programul de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice, Programul de dezvoltare a IMM-urilor în domeniul turismului, instrumentul „CREȘTEM IMM”, axat pe tranziție digitală, tranziție ecologică, modernizare și eficiență energetică, precum și Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrarea în lanțurile valorice.

Fondurile provin din bugetul de stat, din resursele Uniunii Europene prin Agenda de Reforme și de la partenerii de dezvoltare, inclusiv Grupul Banca Mondială. Totodată, sprijin este oferit prin proiectul „Întreprinderi și Comune Puternice pentru Moldova” (SBC), implementat de GIZ și ODA, cu finanțare din partea Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei și a Guvernului Elveției.

Datele pentru anul 2025 arată că, prin intermediul ODA, au fost aprobate 810 proiecte investiționale în valoare totală de 346,4 milioane de lei, generând investiții planificate de peste 652,83 milioane de lei în economia națională. Dintre acestea, 534 de proiecte au fost finanțate din bugetul de stat, 158 au beneficiat de sprijinul Uniunii Europene prin programul „Uniunea Europeană pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii”, 111 au fost susținute prin programul finanțat de Guvern și Grupul Banca Mondială, iar alte șapte companii primesc suport prin programul „EU4Moldova: Comunități Locale”. Reprezentanții instituției încurajează antreprenorii să aplice la apelurile active și să valorifice oportunitățile de finanțare disponibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ODA #apeluri #Granturi #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.