Portul Giurgiulești, dat în superficie până în 2075! Statul schimbă regulile jocului

Guvernul urmează să aprobe un proiect de lege care schimbă radical regimul juridic al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, extinzând perioada de funcționare și stabilind noi reguli privind terenurile, regimul fiscal și garanțiile oferite investitorului general și rezidenților.

Potrivit proiectului, terenurile portului în suprafață de peste 55 de hectare vor rămâne proprietate publică a statului, dar vor fi transmise în drept de superficie Investitorului General până la 31 decembrie 2075. Dreptul va fi înscris în registrul bunurilor imobile, iar pentru utilizarea terenului se va plăti o redevență anuală la bugetul de stat, achitată anticipat până la 31 ianuarie.

Un element cheie este faptul că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe terenul portului vor reveni statului. Dacă investițiile sunt deja amortizate, transferul se face fără compensații. Dacă nu sunt integral amortizate, statul va achita o compensație egală cu valoarea contabilă rămasă.

Proiectul stabilește și un filtru de securitate: nu vor putea deveni rezidenți ai portului persoanele fizice sau juridice care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale.

Regimul fiscal va fi aliniat la cel general al Republicii Moldova, iar controlul fiscal va fi exercitat de Serviciul Fiscal de Stat. De asemenea, regimul vamal este armonizat cu Codul vamal, în contextul angajamentelor europene.

Portul Giurgiulești este declarat oficial obiectiv de infrastructură strategică. Potrivit notei de fundamentare, în port activează 74 de companii rezidente, cu 806 angajați, iar investițiile cumulative au ajuns la 137,3 milioane dolari SUA la sfârșitul anului 2024. Doar în 2024, rezidenții au achitat la buget 1,43 miliarde lei, dintre care 645 milioane lei accize și 679,8 milioane lei TVA.

Volumul total al mărfurilor transbordate în 2024 a fost de 1,8 milioane tone, confirmând rolul portului ca nod logistic strategic pentru comerțul extern al Republicii Moldova.

Autorii proiectului susțin că modificările sunt necesare pentru a asigura predictibilitate juridică după 2030, a proteja bunurile publice și a alinia regimul portuar la normele UE în materie de concurență și ajutor de stat. Legea urmează să intre parțial în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar restul prevederilor din 18 februarie 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #Giurgiulești #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.