Benzina a ajuns la 23,84 lei și riscă să sară de 25 lei dacă petrolul continuă să se scumpească

03 Mart. 2026, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Mart. 2026, 10:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile la carburanți cresc vertiginos, iar expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea este determinată în mare parte de factori externi. Benzina 95 a ajuns la 23,84 lei/litru – cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni. Un preț mai mare a fost înregistrat doar în martie 2025, când litrul a depășit pragul de 24 de lei.

Potrivit prețului maxim plafonat stabilit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), scumpirea marchează o revenire puternică după minimul atins în decembrie 2025, când benzina coborâse la 21,72 lei/litru – cel mai mic nivel din ultimii ani. Diferența față de acel minim este de 2,12 lei pentru fiecare litru alimentat.

Veaceslav Ioniță explică faptul că majorarea are trei cauze principale. „În fiecare an, acciza la produsele petroliere este majorată, iar peste acciză se aplică și TVA. Impactul direct al creșterii accizei în acest an este de aproximativ 56 de bani pe litru”, a precizat expertul, subliniind că acesta este un factor intern, previzibil, dar care reprezintă doar o parte din scumpire.

Un impact mai mare îl are evoluția cotațiilor internaționale ale petrolului. Prețul a urcat de la aproximativ 67 de dolari pe baril la 80 de dolari, iar unii analiști nu exclud o creștere spre 90–100 USD în cazul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. „Pentru o economie care importă integral produse petroliere, acest lucru înseamnă automat preț mai mare la pompă”, afirmă Ioniță, estimând că acest factor a adăugat circa 85 de bani la litrul de benzină.

La acestea se adaugă cursul valutar. Produsele petroliere sunt cumpărate în dolari și vândute în lei, iar în ultimele luni dolarul s-a apreciat cu aproximativ 3% în Republica Moldova. „În perioade de criză, capitalul se refugiază în dolar. Această apreciere adaugă încă aproximativ 70 de bani la prețul benzinei”, susține expertul.

În total, din cei 2,12 lei de scumpire, 56 de bani provin din politica fiscală, aproximativ 85 de bani din creșterea petrolului și circa 70 de bani din aprecierea dolarului. „Cu alte cuvinte, peste 70% din scumpire vine din factori externi, în principal tensiunile geopolitice și reacția piețelor financiare”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

În opinia sa, dacă petrolul rămâne sub 80 dolari și cursul valutar se stabilizează, prețul benzinei ar putea oscila în jurul nivelului actual. Dacă însă petrolul va urca spre 90–100 dolari, iar dolarul va continua să se aprecieze, nu este exclus ca benzina să revină peste pragul de 24–25 lei/litru în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.