UE investește în „gunoiul” Moldovei! Alocă 1,8 milioane de euro pentru două localități

Municipiile Ungheni și Călărași vor beneficia fiecare de câte un Centru de colectare cu aport voluntar (CAV), iar orașul Leova va primi sprijin financiar și tehnic pentru elaborarea proiectului unui astfel de centru. Cele trei localități au fost desemnate în urma unui concurs desfășurat în decembrie 2025, la care au participat 12 localități din întreaga țară.

Cheltuielile pentru construcția și operaționalizarea centrelor sunt acoperite de Uniunea Europeană, prin proiectul „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova. Valoarea totală a investiției este estimată la 1,8 milioane de euro.

Centrele de colectare cu aport voluntar reprezintă o componentă esențială în dezvoltarea unui sistem modern și eficient de gestionare a deșeurilor, contribuind la protecția mediului și la îmbunătățirea calității vieții.

Primarul municipiului Ungheni, Vitalie Vrabie, a declarat că proiectul este un pas important spre crearea unui oraș sustenabil și rezilient la schimbările climatice. Potrivit acestuia, centrul va completa Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor din Zona 5, din care face parte Ungheniul, și va contribui la alinierea practicilor locale la standardele europene.

În etapa inițială, în cadrul centrelor vor fi colectate deșeuri voluminoase, precum saltele și mobilier, echipamente electrice și electronice scoase din uz, baterii și acumulatori, ambalaje din sticlă, lemn, hârtie și carton, textile uzate, anvelope, precum și ambalaje din plastic și metal.

Fiecare centru va fi dotat cu containere dedicate pentru fiecare categorie de deșeuri, iar materialele colectate vor fi preluate de companii autorizate pentru reciclare sau valorificare.

CAV-urile din Ungheni și Călărași vor fi integrate în sistemul regional de gestionare a deșeurilor aflat în implementare în Zona de Management al Deșeurilor nr. 5. Lucrările de construcție sunt planificate pentru primăvara anului 2027, iar punerea în funcțiune este estimată pentru toamna aceluiași an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gunoi #Investiții #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.