„Dacă nu ne vedeți, e semn că lucrăm”: Diaconu, despre instituția „invizibilă” a crizelor pe care o conduce

Instituția responsabilă de managementul crizelor din Republica Moldova este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public. Șeful acesteia, Sergiu Diaconu, spune însă că exact aceasta ar fi dovada că sistemul funcționează: dacă instituția nu apare în spațiul public, înseamnă că o potențială criză a fost prevenită. Instituția dispune de un buget de aproximativ 20 de milioane de lei pentru un an de activitate, sumă care acoperă toate cheltuielile instituției, inclusiv salariile angajaților. Declarația a fost făcută de șeful instituției, Sergiu Diaconu.

Potrivit acestuia, bugetul a fost aprobat prin lege și este unul transparent și deschis, fiind destinat funcționării întregii instituții și desfășurării tuturor activităților specifice.

„Este un buget aprobat prin legea bugetului. Este unul transparent, deschis. Este de circa 20 de milioane de lei pentru un an întreg de activitate pentru toată instituția și pentru toate activitățile, inclusiv remunerarea salarială”, a declarat Diaconu.

Șeful instituției a menționat că salariile angajaților sunt mai mici decât în alte instituții de forță, însă rolul structurii pe care o conduce este unul diferit, concentrat mai mult pe coordonare și prevenție.

„Salariile sunt sub limita salariilor altor instituții de forță. Noi nu suntem un organ care iese cu declarații. Noi suntem exact acel organ care, acumulând informația și coordonând activitatea celorlalte instituții, prezintă soluții pentru a evita și a preîntâmpina crizele”, a explicat acesta.

Sergiu Diaconu a subliniat că activitatea instituției este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public, deoarece scopul principal este prevenirea situațiilor de criză.

„Ori de câte ori nu ne vedeți, înseamnă că o criză potențială a fost evitată. Noi o să apărem doar atunci când este nevoie de o intervenție mai activă, de exemplu declararea stării de alertă sau, dacă va fi cazul, a stării de urgență”, a precizat șeful instituției.

El a adăugat că instituția intervine public doar în situațiile în care sunt necesare măsuri operative sau restricții suplimentare, pentru gestionarea unor situații critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diaconu #institutie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.