Radu Marian recunoaște: limitarea tranzacțiilor cash a contribuit la blocajul de pe piața imobiliară

12 Mart. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Mart. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că blocajul înregistrat pe piața imobiliară nu este cauzat în principal de limitarea plăților în numerar la tranzacțiile imobiliare.

Potrivit deputatului, scăderea numărului de tranzacții imobiliare a început încă înainte de intrarea în vigoare a prevederilor care limitează plățile în numerar la 80 de mii de euro.

„Există insinuări că blocajul de pe piața imobiliară este legat de aceste limite de numerar. De fapt, declinul pieței în 2025, mă refer la declinul de tranzacții, a început înainte de intrarea în vigoare a legii. Deja până în aprilie era un declin de 30%”, a declarat Radu Marian.

Potrivit acestuia, una dintre explicațiile principale ține de nivelul ridicat al prețurilor, care i-a determinat pe mulți cumpărători să adopte o atitudine de așteptare.

„Motivele de bază, din discuțiile noastre cu experți, sunt că după prețurile exagerate oamenii sunt în expectativă și așteaptă să vadă care va fi evoluția pieței”, a explicat deputatul.

Radu Marian a recunoscut totuși că limitarea depunerilor în numerar poate crea dificultăți pentru unele persoane, însă a subliniat că acest factor nu este determinant pentru situația actuală de pe piață.

„Faptul că anumite persoane au probleme la depunerea în numerar, într-adevăr, contribuie, dar cu siguranță nu este factorul principal”, a spus el.

În acest context, autoritățile analizează mai multe măsuri menite să stimuleze oferta pe piața imobiliară și să crească transparența în sector.

„Analizăm alte măsuri și opțiuni pentru a încuraja oferta. Ne gândim la parteneriate cu dezvoltatorii pentru a accelera construcțiile în jurul Chișinăului și să venim cu mai multă transparență, cum ar fi un registru public al prețurilor. De asemenea, lucrăm la o nouă lege a agenților imobiliari”, a declarat Marian.

Potrivit parlamentarului, aceste inițiative ar putea contribui la o mai bună funcționare a pieței și la creșterea încrederii cumpărătorilor în tranzacțiile imobiliare.

Începând cu 1 aprilie 2025, în Republica Moldova, achiziția imobilelor în numerar (cash) între persoane fizice este limitată la un plafon maxim de 80.000 de euro sau echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale. Suma care depășește această limită trebuie achitată prin transfer bancar.

26 Mart. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Mart. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anularea proiectului reconstrucție a infrastructurii feroviare pe coridorul Vălcineț–Ocnița–Bălți–Ungheni, un absurd total, a declarat deputatul Renato Usatîi.

„Cu o profundă tristețe am văzut anunțul domnului Vladimir Bolea că a fost anulat acest proiect. Este un proiect discutat de ani de zile, pentru care existau deja finanțare și proiectare. Să renunți acum la el este un absurd total”, a declarat Usatîi.

Potrivit acestuia, Republica Moldova riscă să rateze oportunitatea reconstrucției Ucrainei, dacă nu investește în infrastructura feroviară. Deputatul a subliniat că, în eventualitatea creării unui hub regional pentru reconstrucție, infrastructura de transport va fi esențială.

„Dacă astăzi se decide crearea unui hub pentru reconstrucția Ucrainei, trebuie să ai infrastructură. Poate acum traficul a scăzut, dar trebuie să te gândești ce va fi peste unu, doi sau trei ani”, a punctat acesta.

Usatîi a invocat exemplul Turciei, care ar fi început pregătirea unui astfel de hub imediat după izbucnirea războiului, și a criticat lipsa de viziune a autorităților de la Chișinău.

Reacția vine după ce Vladimir Bolea a anunțat anularea contractului de circa 80 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, parte a inițiativei „Moldova Solidarity Lanes”.

Ministrul a justificat decizia prin lipsa avantajelor economice pentru Calea Ferată din Moldova (CFM), menționând că proiectul ar fi generat datorii de aproximativ 1,6 miliarde de lei fără beneficii semnificative.

„A fost un contract lipsit de interes economic și financiar pentru CFM. Era o lipsă de oportunități pentru Republica Moldova și pentru căile ferate”, a declarat Bolea.

Proiectul prevedea reabilitarea a circa 446 de kilometri de cale ferată, inclusiv segmente aflate într-o stare tehnică precară, cu rol strategic în conectarea regiunilor țării și integrarea în coridoarele europene de transport.

În paralel, autoritățile anunță alte priorități investiționale în sector, inclusiv alocarea a aproximativ 300 de milioane de lei pentru infrastructura feroviară în 2026 și reorganizarea CFM, care urmează să fie divizată în două societăți pe acțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!