„Un buget hazardist făcut de hashtag-iști”, Durleșteanu face praf Guvernul

14 Mart. 2026, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Mart. 2026, 12:01 // Actual //  Ursu Victor

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, a criticat modul în care a fost elaborat bugetul pentru anul 2026. Ea afirmă că deciziile recente ale Guvernului cu privire la reducerea cheltuielilor indică probleme serioase de planificare financiară.

Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu a declarat că inițiativa autorităților de a reduce unele cheltuieli bugetare, deși primul trimestru al anului 2026 nu s-a încheiat încă, ar demonstra că bugetul a fost construit „haotic”, fără calcule economice solide.

Potrivit fostei ministre, această situație ar putea conduce inevitabil la o rectificare bugetară, întrucât cifrele planificate nu ar corespunde realităților economice.

„Guvernul vine cu decizii de reducere a cheltuielilor pentru 2026, în timp ce trimestrul I din 2026 nici măcar nu este închis. Aceasta arată clar că bugetul a fost făcut haotic, mai mult pe improvizații și trending social media decât pe calcule reale”, a scris Durleșteanu.

Ea a mai menționat că autoritățile ar putea invoca contextul geopolitic și conflictul din Orientul Mijlociu pentru a explica eventuale creșteri ale inflației, în special prin scumpirea produselor petroliere și a gazelor naturale.

În același timp, Durleșteanu a criticat faptul că, la două săptămâni de la izbucnirea conflictului armat din regiune, Guvernul nu ar fi prezentat încă măsuri concrete pentru atenuarea impactului asupra populației și economiei, în special asupra agricultorilor.

Fosta ministră a Finanțelor susține că cetățenii au nevoie de transparență și de o planificare responsabilă a banilor publici, iar deciziile guvernamentale ar trebui orientate spre susținerea populației, nu spre justificări legate de contextul geopolitic sau de așa-numitul „război cognitiv”.

Ieri, premierul Alexandru Munteanu a cerut tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să introducă un control strict asupra cheltuielilor publice și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul curent, în contextul presiunilor economice internaționale și al creșterii costurilor la energie și combustibili.

Conform documentului, instituțiile publice trebuie să reducă cu cel puțin 10% achizițiile care nu sunt considerate prioritare. De asemenea, premierul a cerut diminuarea cu minimum 20% a cheltuielilor pentru transportul de serviciu, inclusiv reducerea numărului de automobile aflate în dotarea instituțiilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Aug. 2026, 10:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 10:07 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Telefonul mobil a devenit principalul instrument prin care moldovenii își gestionează banii la distanță. Datele Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul II din 2026 arată că aproape 98% din numărul operațiunilor efectuate de persoanele fizice prin sistemele de deservire bancară la distanță au fost realizate prin mobile banking.

În perioada aprilie–iunie, persoanele fizice au efectuat în total 28,44 milioane de operațiuni prin sistemele IPAD (instrumente de plată cu acces la distanță). Dintre acestea, nu mai puțin de 27,87 milioane au fost realizate prin aplicațiile mobile ale băncilor.

Astfel, mobile banking-ul a concentrat circa 98% din toate operațiunile persoanelor fizice. Prin internet banking au fost realizate doar 571,5 mii de operațiuni, adică aproximativ 2%.

Și mai spectaculoase sunt sumele transferate. Valoarea totală a operațiunilor persoanelor fizice a ajuns în trimestrul II la 48,87 miliarde de lei. Din această sumă, 47,51 miliarde de lei au trecut prin mobile banking, echivalentul a 97,2% din total.

Prin internet banking, persoanele fizice au efectuat operațiuni de numai 1,36 miliarde de lei.

Datele arată practic dispariția PC banking-ului din utilizarea curentă: BNM raportează zero operațiuni atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Situația este aproape inversă în cazul companiilor. Persoanele juridice au efectuat 4,99 milioane de operațiuni, în valoare de aproape 319,8 miliarde de lei.

Internet banking-ul domină categoric acest segment: 4,69 milioane de operațiuni, în valoare de 313,09 miliarde de lei. Asta înseamnă circa 94% din numărul tranzacțiilor și aproape 98% din valoarea lor.

Prin mobile banking, companiile au realizat doar 302,4 mii de operațiuni, însă valoarea acestora a fost deloc neglijabilă – aproximativ 6,68 miliarde de lei.

Diferența dintre populație și mediul de afaceri este vizibilă și la valoarea medie a unei operațiuni. În cazul persoanelor fizice, aceasta a fost de aproximativ 1.718 lei, în timp ce pentru persoanele juridice media a depășit 64 de mii de lei.

Cumulat, persoanele fizice și juridice au efectuat în trimestrul II peste 33,43 milioane de operațiuni prin sistemele bancare la distanță.

Valoarea acestora a ajuns la aproximativ 368,64 miliarde de lei în doar trei luni.