FMI a dat verdictul: economia Moldovei își revine, dar sunt necesare noi reforme

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a avut astăzi o întrevedere cu Marnix van Rij, director executiv supleant pentru Republica Moldova la Fondul Monetar Internațional. Discuțiile au vizat situația regională actuală și concluziile raportului recent al misiunii FMI pentru țara noastră.

Raportul a fost analizat în cadrul ședinței Consiliului Director al FMI din 27 februarie, când a fost sprijinită inițierea discuțiilor privind un nou program de cooperare cu Republica Moldova.

Premierul Alexandru Munteanu a salutat evaluarea pozitivă a evoluțiilor macroeconomice ale țării și recomandările formulate de Consiliul Director al FMI pentru perioada următoare.

Șeful Executivului a subliniat că Guvernul rămâne concentrat pe implementarea reformelor necesare pentru avansarea parcursului european, stimularea creșterii economice și consolidarea securității și rezilienței statului.

Potrivit concluziilor FMI, economia Republicii Moldova își revine după șocurile din ultimii ani. Instituția estimează o creștere economică de 2,7% în 2025 și 2,3% în 2026, susținută de o recoltă agricolă bună, de cererea internă puternică și de finanțarea oferită de Uniunea Europeană.

Consiliul Director al FMI a apreciat implementarea reformelor structurale și menținerea unor politici macroeconomice prudente, considerate esențiale pentru stabilitatea economică și pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Totodată, oficialii FMI au susținut inițierea negocierilor pentru un nou program de cooperare de tip Instrument de Coordonare a Politicilor (PCI), care ar urma să contribuie la consolidarea reformelor și la întărirea rezilienței economice a țării.

În cadrul discuțiilor, un accent deosebit a fost pus și pe lupta împotriva corupției și combaterea dezinformării, considerate priorități pentru autoritățile de la Chișinău.

Marnix van Rij a subliniat importanța coordonării eforturilor tuturor partenerilor internaționali ai Republicii Moldova pentru a maximiza impactul sprijinului extern și și-a exprimat disponibilitatea pentru un dialog constructiv cu autoritățile moldovenești.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#program #economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.

#Irak #petrol #reducere