Scandal pe șine! Usatîi atacă anularea proiectului feroviar de 80 milioane de euro

Anularea proiectului reconstrucție a infrastructurii feroviare pe coridorul Vălcineț–Ocnița–Bălți–Ungheni, un absurd total, a declarat deputatul Renato Usatîi.

„Cu o profundă tristețe am văzut anunțul domnului Vladimir Bolea că a fost anulat acest proiect. Este un proiect discutat de ani de zile, pentru care existau deja finanțare și proiectare. Să renunți acum la el este un absurd total”, a declarat Usatîi.

Potrivit acestuia, Republica Moldova riscă să rateze oportunitatea reconstrucției Ucrainei, dacă nu investește în infrastructura feroviară. Deputatul a subliniat că, în eventualitatea creării unui hub regional pentru reconstrucție, infrastructura de transport va fi esențială.

„Dacă astăzi se decide crearea unui hub pentru reconstrucția Ucrainei, trebuie să ai infrastructură. Poate acum traficul a scăzut, dar trebuie să te gândești ce va fi peste unu, doi sau trei ani”, a punctat acesta.

Usatîi a invocat exemplul Turciei, care ar fi început pregătirea unui astfel de hub imediat după izbucnirea războiului, și a criticat lipsa de viziune a autorităților de la Chișinău.

Reacția vine după ce Vladimir Bolea a anunțat anularea contractului de circa 80 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, parte a inițiativei „Moldova Solidarity Lanes”.

Ministrul a justificat decizia prin lipsa avantajelor economice pentru Calea Ferată din Moldova (CFM), menționând că proiectul ar fi generat datorii de aproximativ 1,6 miliarde de lei fără beneficii semnificative.

„A fost un contract lipsit de interes economic și financiar pentru CFM. Era o lipsă de oportunități pentru Republica Moldova și pentru căile ferate”, a declarat Bolea.

Proiectul prevedea reabilitarea a circa 446 de kilometri de cale ferată, inclusiv segmente aflate într-o stare tehnică precară, cu rol strategic în conectarea regiunilor țării și integrarea în coridoarele europene de transport.

În paralel, autoritățile anunță alte priorități investiționale în sector, inclusiv alocarea a aproximativ 300 de milioane de lei pentru infrastructura feroviară în 2026 și reorganizarea CFM, care urmează să fie divizată în două societăți pe acțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.