Un operator de peste Prut dă lovitura în Marea Britanie. Intră pe una dintre cele mai dure piețe telecom

DIGI face un pas strategic pe piața din Marea Britanie: operatorul român a preluat pachetul majoritar într-o companie locală de fibră optică, pregătind lansarea serviciilor de internet fix în sudul Angliei, într-una dintre cele mai competitive piețe telecom din Europa, scrie kamkam.media.

Operatorul român a achiziționat la sfârșitul lunii trecute pachetul majoritar într-o companie locală de infrastructură de fibră optică, un pas care deschide drumul către lansarea de servicii de internet fix în sudul Angliei.

Prin această mutare, DIGI își extinde operațiunile într-una dintre cele mai competitive piețe telecom din Europa.

DIGI are deja un profil puternic în România, unde este lider pe segmentele de internet de bandă largă, televiziune și telefonie fixă, și deține una dintre cele mai bune rețele mobile la nivel național. România se află în topul mondial la viteza internetului fix, ocupând locul 10 în clasamentul Speedtest.net pentru iunie 2025, cu o viteză medie de download de 259,50 Mbps.

Pe lângă performanțele din țară, DIGI și-a consolidat poziția și în afara României. În Spania, compania s-a remarcat prin creșterea rapidă a bazei de clienți și prin rețele de fibră optică capabile de viteze de până la 10 Gbps, iar operațiunile sale au ajuns să genereze o parte importantă din venituri. În Belgia, DIGI a început activitățile comerciale la final de 2024, iar în Portugalia și Italia și-a construit treptat o prezență pe piață, prin servicii și infrastructură de telecomunicații.

În străinătate, DIGI s‑a remarcat în special prin politica de prețuri mici față de piața locală.

Rolul juridic în această tranzacție a fost asigurat de Filip & Company, una dintre firmele de avocatură cunoscute pe zona de corporate și M&A din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Anglia #TV #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.