Realitatea dură! Moldova nu poate ieși pe piețele externe după bani: suntem în zona de risc

17 Apr. 2026, 10:06
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 10:06 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Îmbunătățirea ratingului de țară de către Moody’s are un impact limitat pentru Republica Moldova, în condițiile în care statul nu accesează piețele internaționale de capital, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.

Expertul a explicat că ratingul este relevant doar pentru țările care se împrumută activ de pe piețele financiare.

„Ai nevoie de rating dacă te împrumuți pe piețele de capital, dar noi practic nu suntem acolo. Moldova s-a împrumutat o singură dată, în anii ’90”, a declarat Ioniță.

Potrivit acestuia, în prezent, Republica Moldova este percepută ca o zonă de risc ridicat, ceea ce face dificil accesul la finanțare externă prin piețele clasice.

„Noi suntem într-o zonă de risc înalt. Practic, nu putem ieși pe piețele de capital”, a subliniat economistul.

În plus, Ioniță consideră că împrumuturile de pe piețele internaționale ar fi prea costisitoare pentru Moldova, cu dobânzi estimate la 7–8% în valută, comparativ cu finanțarea mult mai ieftină oferită de partenerii externi.

„Nu are sens să ne împrumutăm la 7-8% în valută, când putem lua bani de la Uniunea Europeană sau alte instituții la circa 2%”, a punctat el.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a recunoscut că nivelul actual al dobânzilor la datoria internă este deja prea ridicat, ajungând la aproximativ 9% în lei.

„Costurile nu ne aranjează și pun presiune atât pe buget, cât și pe mediul de afaceri”, a declarat oficialul, adăugând că autoritățile caută soluții pentru reducerea acestora, inclusiv prin restructurarea datoriei și conversia unor împrumuturi în valută.

Guvernul își propune, în paralel, să pregătească Republica Moldova pentru accesarea piețelor internaționale, inclusiv prin emiterea de euroobligațiuni.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria externă a țării a ajuns la 4,86 miliarde de dolari la începutul anului 2026, iar datoria internă a depășit 53,9 miliarde de lei, ambele fiind în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:04 // Actual //  Ursu Victor

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.