Gaură financiară! Moldovenii consumă pe credit, iar economia a intrat pe minus

21 Apr. 2026, 12:33
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 12:33 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să funcționeze pe deficit financiar, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, care indică un necesar net de finanțare de 16,7 miliarde lei în trimestrul III 2025, nivel  mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, dar în continuare ridicat și relevant pentru vulnerabilitatea economică. Acest indicator, considerat esențial pentru evaluarea „sănătății financiare” a unei economii, arată că țara consumă mai multe resurse decât generează, iar raportul față de PIB, de 16,4%, confirmă menținerea dezechilibrelor.

Principala sursă a acestui deficit vine din partea gospodăriilor populației, care au avut cea mai mare contribuție negativă, pe fondul retragerilor masive de bani din depozite și numerar, în valoare de peste 11,8 miliarde lei, dar și al creșterii împrumuturilor contractate, de circa 4 miliarde lei. Practic, populația a cheltuit și s-a împrumutat mai mult decât a economisit, accentuând presiunea asupra întregului sistem financiar.

În același timp, sectorul companiilor nefinanciare a înregistrat o evoluție opusă, cu o capacitate netă de finanțare, activele financiare ajungând la peste 4,5 miliarde lei, susținute în special de acumulări de numerar, depozite și investiții în titluri de datorie. Sectorul financiar a avut rolul principal în finanțarea economiei, cu împrumuturi nete de peste 6,4 miliarde lei, confirmând dependența puternică a economiei de sistemul bancar.

Datele relevă și o dinamică în relația cu exteriorul, unde s-au înregistrat ieșiri nete de valută, de peste 10 miliarde lei, determinate în mare parte de vânzările de valută ale populației, estimate la 13,6 miliarde lei, semnal care poate indica presiuni asupra lichidității și a stabilității cursului valutar.

În același timp, sectorul public a contribuit la necesarul de finanțare, însă într-o măsură mai redusă comparativ cu populația, ceea ce arată că dezechilibrele majore se formează la nivelul comportamentului de consum și economisire al gospodăriilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.