Leul se clatină! Euro ar putea exploda la 8 lei în plină criză politică

Instabilitatea politică din România începe să se vadă tot mai clar în economie, iar primele efecte sunt resimțite direct de populație. Moneda națională pierde teren, piețele reacționează negativ, iar economiștii avertizează asupra unor consecințe mai severe dacă situația persistă.

Potrivit datelor Banca Națională a României, leul s-a depreciat în raport cu principalele valute, iar euro urcă constant, apropiindu-se de pragul de 5,10 lei. Evoluția are impact imediat asupra costului vieții: chiriile, ratele la creditele în valută și diverse servicii indexate la euro devin mai scumpe.

Specialiștii atrag atenția că instabilitatea politică afectează încrederea investitorilor și poate declanșa un efect în lanț: creșterea dobânzilor, scăderea investițiilor și, în cel mai grav scenariu, retrogradarea țării într-o categorie de risc ridicat („junk”).

Analistul economic Cristian Păun avertizează că presiunile asupra cursului valutar s-ar putea amplifica semnificativ. „Pe termen ceva mai lung, cursul de schimb va avea o creștere și mai puternică, pentru că există un risc foarte mare să intrăm în junk. Nu vom avea suficientă valută pentru a acoperi cererea, iar acest lucru poate împinge euro mult mai sus”, a declarat acesta.

Potrivit aceluiași expert, în scenarii extreme, moneda europeană ar putea ajunge chiar la 7–8 lei, dacă tensiunile politice continuă și încrederea în economie se deteriorează.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #euro #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.