Interdicția impusă de Franța asupra pliculețelor cu nicotină a generat tensiuni în rândul eurodeputaților suedezi

Decizia Franței de a interzice pliculețele cu nicotină a generat tensiuni la nivel european, fiind criticată de mai mulți eurodeputați din Suedia. Aceștia au avertizat că măsura ar putea afecta inclusiv participarea lor la sesiunile Parlamentului European de la Strasbourg, transmite Infotag.

Începând cu 1 aprilie, Franța a interzis complet produsele orale cu nicotină, inclusiv guma de mestecat, pastilele și lichidele, acoperind atât utilizarea, cât și deținerea, achiziția și comercializarea acestora. Interdicția se aplică și pliculețelor cu nicotină, cunoscute în Suedia drept „snus alb”.

Odată cu extinderea interdicției asupra produselor fără tutun, dar cu conținut de nicotină, toate formele produsele orale de nicotină au devenit practic interzise pe teritoriul Franței.

Această decizie a determinat cinci eurodeputați suedezi să transmită o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând intervenția instituțiilor europene. O altă scrisoare a fost transmisă către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Eurodeputații susțin că aplicarea interdicției le-ar putea crea dificultăți privind participarea la sesiunile lunare ale Parlamentului European de la Strasbourg și consideră necesară o reacție la nivelul Comisiei Europene.

În scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen, oficialii subliniază că sancționarea cetățenilor suedezi în Franța pentru simpla deținere sau utilizare a pliculețelor cu nicotină este exagerată și inacceptabilă. Totodată, aceștia consideră că măsura limitează libera circulație a mărfurilor și contravine principiilor pieței interne europene.

Orice persoană aflată în Franța sau care călătorește în această țară și deține produse orale cu nicotină riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi considerabile sau chiar pedeapsa cu închisoarea. Pentru pliculețele cu nicotină, sancțiunile pot ajunge până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 375.000 de euro.

Semnatarii scrisorii consideră că această abordare este în mod evident disproporționată, însă în scrisoare nu este specificat dacă cei cinci eurodeputați folosesc personal aceste produse.

În a doua scrisoare, adresată președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, social-democrații solicită suspendarea ședințelor lunare ale Parlamentului European de la Strasbourg atât timp cât interdicția rămâne în vigoare.

Eurodeputatul suedez Johan Danielsson, semnatar al ambelor scrisori, susține că măsura Franței încalcă regulile Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și consideră că executivul european ar trebui să oblige Franța să își modifice legislația. El susține, de asemenea, că riscul unor amenzi ridicate sau chiar al închisorii pentru cetățenii suedezi face deplasările în Franța dificil de justificat, precizând că aceste sancțiuni îi vizează atât pe angajați, cât și pe eurodeputați.

Danielsson a adăugat că, în cazul în care Comisia Europeană nu intervine, Suedia ar trebui să ia în considerare sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Formațiunea politică a acordat Comisiei un termen de trei săptămâni pentru a clarifica dacă interdicția franceză are la bază argumente științifice.

Pe de altă parte, ministrul suedez al comerțului, Benjamin Dousa, a reacționat rezervat, afirmând că o acțiune împotriva Franței la Curtea de Justiție ar reprezenta o măsură extremă, cu șanse limitate de succes și costuri ridicate.

Guvernul francez își justifică interdicția prin evaluările agenției de sănătate ANSES, care avertizează asupra riscului de dependență și a cazurilor de intoxicație acută cu nicotină, ce pot include simptome precum vărsături prelungite, deshidratare și convulsii.

#Europarlament #deputeți #pliculete cu nicotina #Suedia #Franta #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret Ve Sanayi A.Ş., sancționată în acest an de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru o practică coluzivă într-un proiect din Ucraina, a câștigat un nou contract rutier în Republica Moldova. Firma va construi drumul de ocolire a orașului Cimișlia, investiție estimată la 43,3 milioane de euro și finanțată de Banca Europeană de Investiții.

Contractul pentru construcția noului sector al drumului M3 a fost semnat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în prezența vicepremierului Vladimir Bolea. Centura va avea peste 7 kilometri și va fi construită integral pe un traseu nou, în extravilanul orașului Cimișlia. Proiectul urmărește devierea traficului de tranzit, inclusiv a transportului greu, în afara zonei urbane. Ministerul a anunțat oficial proiectul la 22 septembrie.

Proiectul include construcția a două poduri și trei intersecții denivelate, precum și instalarea iluminatului rutier, parapetelor de protecție, marcajelor și semnalizării. Lucrările sunt planificate să dureze aproximativ doi ani și jumătate.

„M3 este un drum important pentru legătura dintre centrul și sudul țării, pe traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești–frontiera cu România. Pe această rută circulă atât transport de pasageri, cât și de mărfuri, iar noul drum de ocolire va face deplasarea mai eficientă”, a declarat Vladimir Bolea.

Licitația a fost organizată în cadrul programului „Moldova Roads III B”, finanțat de Banca Europeană de Investiții. Documentele BEI confirmă că procedura pentru construcția centurii Cimișlia este desfășurată de beneficiarul proiectului în conformitate cu regulile de achiziții ale băncii, BEI nefiind ea însăși parte a contractului.

Contractul vine însă la câteva luni după ce ONUR și 53 dintre subsidiarele sale au fost sancționate de BERD. Banca a anunțat o sancțiune totală de trei ani și trei luni, formată dintr-o perioadă de excludere de un an și trei luni de la proiectele finanțate de BERD, urmată de doi ani de neexcludere condiționată.

Investigația Oficiului de Conformitate al BERD a stabilit existența unei înțelegeri necorespunzătoare menite să asigure atribuirea unui contract către ONUR într-un proiect finanțat de bancă în Ucraina. BERD a calificat fapta drept „practică coluzivă”. Compania și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu anchetatorii, circumstanțe care au fost luate în calcul la stabilirea sancțiunii.

BERD precizează că, pe durata excluderii, ONUR și cele 53 de subsidiare nu sunt eligibile să participe la proiectele finanțate de instituție. Sancțiunea se califică și pentru mecanismul de excludere reciprocă între unele bănci multilaterale de dezvoltare.

Sancțiunea BERD nu a dus însă la excluderea ONUR din licitația pentru centura Cimișliei. Potrivit documentelor de evaluare ale procedurii, compania a declarat sancțiunile aplicate de alte instituții financiare, iar situația a fost analizată. Concluzia a fost că acestea nu se extind asupra contractului respectiv, finanțat de BEI, compania nefiind sancționată de Banca Europeană de Investiții.

Anterior, solicitat să comenteze situația, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că licitația este organizată potrivit procedurilor finanțatorului și că Ministerul Infrastructurii nu intervine în desemnarea companiei câștigătoare.

ONUR nu este la primul contract important în infrastructura rutieră din Republica Moldova. Compania turcă a executat anterior lucrările pe sectorul M3 Porumbrei–Cimișlia, finanțat de asemenea din surse externe. Noul contract îi asigură continuarea intervențiilor pe coridorul M3, de această dată prin construcția centurii propriu-zise a orașului Cimișlia.