Interdicția impusă de Franța asupra pliculețelor cu nicotină a generat tensiuni în rândul eurodeputaților suedezi

23 Apr. 2026, 11:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Apr. 2026, 11:04 // Actual //  MD Bani

Decizia Franței de a interzice pliculețele cu nicotină a generat tensiuni la nivel european, fiind criticată de mai mulți eurodeputați din Suedia. Aceștia au avertizat că măsura ar putea afecta inclusiv participarea lor la sesiunile Parlamentului European de la Strasbourg, transmite Infotag.

Începând cu 1 aprilie, Franța a interzis complet produsele orale cu nicotină, inclusiv guma de mestecat, pastilele și lichidele, acoperind atât utilizarea, cât și deținerea, achiziția și comercializarea acestora. Interdicția se aplică și pliculețelor cu nicotină, cunoscute în Suedia drept „snus alb”.

Odată cu extinderea interdicției asupra produselor fără tutun, dar cu conținut de nicotină, toate formele produsele orale de nicotină au devenit practic interzise pe teritoriul Franței.

Această decizie a determinat cinci eurodeputați suedezi să transmită o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând intervenția instituțiilor europene. O altă scrisoare a fost transmisă către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Eurodeputații susțin că aplicarea interdicției le-ar putea crea dificultăți privind participarea la sesiunile lunare ale Parlamentului European de la Strasbourg și consideră necesară o reacție la nivelul Comisiei Europene.

În scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen, oficialii subliniază că sancționarea cetățenilor suedezi în Franța pentru simpla deținere sau utilizare a pliculețelor cu nicotină este exagerată și inacceptabilă. Totodată, aceștia consideră că măsura limitează libera circulație a mărfurilor și contravine principiilor pieței interne europene.

Orice persoană aflată în Franța sau care călătorește în această țară și deține produse orale cu nicotină riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi considerabile sau chiar pedeapsa cu închisoarea. Pentru pliculețele cu nicotină, sancțiunile pot ajunge până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 375.000 de euro.

Semnatarii scrisorii consideră că această abordare este în mod evident disproporționată, însă în scrisoare nu este specificat dacă cei cinci eurodeputați folosesc personal aceste produse.

În a doua scrisoare, adresată președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, social-democrații solicită suspendarea ședințelor lunare ale Parlamentului European de la Strasbourg atât timp cât interdicția rămâne în vigoare.

Eurodeputatul suedez Johan Danielsson, semnatar al ambelor scrisori, susține că măsura Franței încalcă regulile Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și consideră că executivul european ar trebui să oblige Franța să își modifice legislația. El susține, de asemenea, că riscul unor amenzi ridicate sau chiar al închisorii pentru cetățenii suedezi face deplasările în Franța dificil de justificat, precizând că aceste sancțiuni îi vizează atât pe angajați, cât și pe eurodeputați.

Danielsson a adăugat că, în cazul în care Comisia Europeană nu intervine, Suedia ar trebui să ia în considerare sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Formațiunea politică a acordat Comisiei un termen de trei săptămâni pentru a clarifica dacă interdicția franceză are la bază argumente științifice.

Pe de altă parte, ministrul suedez al comerțului, Benjamin Dousa, a reacționat rezervat, afirmând că o acțiune împotriva Franței la Curtea de Justiție ar reprezenta o măsură extremă, cu șanse limitate de succes și costuri ridicate.

Guvernul francez își justifică interdicția prin evaluările agenției de sănătate ANSES, care avertizează asupra riscului de dependență și a cazurilor de intoxicație acută cu nicotină, ce pot include simptome precum vărsături prelungite, deshidratare și convulsii.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!