Ivanov acuză Guvernul de întârziere la acciza pentru fermieri: „Banii sunt, dar mecanismul lipsește”

Bani pentru compensarea accizei la motorină pentru fermieri au fost alocați, însă lipsește un mecanism clar de alocare a resurselor financiare, a declarat președintele Comisiei agricultură, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, deși suma de 110 milioane de lei este cunoscută de aproape două luni, Ministerul Agriculturii nu a reușit să pregătească din timp procedura de depunere a cererilor. „Nu înțeleg cine a încurcat elaborarea mecanismului. Printr-o simplă semnătură putea fi deschis apelul pentru depunerea facturilor”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că statul ar fi trebuit să acționeze rapid, mai ales în contextul în care majoritatea tranzacțiilor sunt deja digitalizate prin sistemul e-factură. În opinia sa, perioada de depunere putea fi deschisă încă din martie, astfel încât fermierii să primească banii mult mai devreme.

Ivanov a calificat abordarea actuală drept „o aberație totală”, criticând logica autorităților de a identifica beneficiarii abia după alocarea fondurilor. „Așteptăm banii, apoi căutăm oamenii asta înseamnă doar tragere de timp”, a spus el.

Oficialul avertizează că întârzierea ar putea diminua puternic efectul economic al măsurii. „Este important nu doar cât dai, ci și când dai. Dacă acești bani ajungeau acum o lună, impactul era mult mai mare. Dacă vor ajunge în august, pe cine mai ajută?”, a declarat Ivanov.

Acesta a mai subliniat că acciza nu reprezintă un efort bugetar suplimentar, fiind o taxă deja achitată de agricultori. În opinia sa, modul în care este gestionată restituirea ridică semne de întrebare privind prioritizarea cheltuielilor publice.

Ivanov a reiterat că susține transformarea mecanismului de restituire a accizei într-o măsură permanentă, menționând că există deja o inițiativă legislativă în acest sens.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ivanov #acciză #subvenții #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.