Intervenție directă la prețuri! ANRE primește puteri speciale pe timp de criză

Deputatul PAS Radu Marian anunță un nou proiect de lege care oferă statului instrumente mai flexibile de intervenție în situații de criză energetică, inclusiv posibilitatea de a modifica temporar formula de calcul a prețurilor plafon la benzină și motorină.

Potrivit acestuia, cea mai importantă prevedere permite ANRE să deroge de la mecanismul standard de stabilire a prețurilor, însă doar în condiții de alertă sau criză declarate oficial de Guvern. În prezent, formula este rigidă și se bazează pe media cotațiilor internaționale din ultimele 14 zile, la care se adaugă taxe și marja comercială.

„Prin acest proiect, permitem derogări temporare. De exemplu, în situații de criză, perioada de referință ar putea fi redusă de la 14 la 7 zile, așa cum s-a făcut în perioada stării de urgență”, a explicat Marian.

În plus, autoritatea de reglementare ar putea utiliza și alte repere de preț, precum cotațiile CIF, care includ costurile de transport și asigurare, relevante mai ales în perioade de volatilitate ridicată pe piețele internaționale.

O altă măsură vizează flexibilizarea importului de carburanți. Proiectul propune eliminarea obligativității ca produsele petroliere să fie tranzitate exclusiv prin depozite, permițând livrarea directă către stațiile de alimentare. Autorii susțin că această modificare ar reduce timpii de livrare și ar evita blocajele în infrastructura de stocare.

Totodată, proiectul introduce un mecanism pentru sectorul construcțiilor, în special pentru lucrările de drumuri. Autoritățile contractante vor putea ajusta valorile contractelor dacă prețurile materialelor cresc sau scad cu peste 15%, nu doar în funcție de rata inflației, cum este în prezent.

„Ne propunem ca, în cazul unor noi șocuri pe piața energetică globală, statul să poată interveni rapid și eficient”, a declarat Radu Marian.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată în Parlament, după consultări cu instituțiile relevante, inclusiv Serviciul Vamal, pentru ajustarea unor prevederi tehnice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #lege #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.