Orașe în beznă! Iluminatul stradal coboară sub 30% în unele localități

În 2025, suprafața totală a spațiilor verzi din localitățile urbane a ajuns la 6,7 mii de hectare, în creștere ușoară față de anul precedent. Acestea reprezintă 13,6% din intravilanul orașelor, în timp ce, împreună cu străzile, spațiile publice ocupă peste 24% din suprafața urbană, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cea mai mare parte a spațiilor verzi este concentrată în municipiul Chișinău, care deține aproape două treimi din total – circa 65,8%, adică aproximativ 4,4 mii de hectare. La mare distanță urmează municipiul Bălți și orașul Călărași.

Structura acestor spații arată că majoritatea sunt destinate publicului larg: peste 68% sunt parcuri, scuaruri și grădini, în timp ce aproape 20% sunt spații cu acces limitat, iar restul includ zone turistice, specializate sau cu rol utilitar.

Pe de altă parte, infrastructura de iluminat arată o imagine mixtă. La nivel național, 83% din străzile urbane sunt iluminate, ceea ce înseamnă circa 3,5 mii de kilometri din totalul de 4,2 mii km.

Cele mai bine luminate zone sunt UTA Găgăuzia, cu un grad de acoperire de peste 96%, și municipiul Chișinău, cu peste 91%. În contrast, regiunea Sud rămâne în urmă, cu doar 73,9% din străzi iluminate.

Diferențele sunt și mai mari e la nivel de orașe. În timp ce 22 de localități urbane au iluminare de peste 90%, există încă șase orașe unde mai puțin de jumătate din străzi sunt luminate. Cele mai afectate sunt Glodeni, cu doar 29,8%, și Frunză, cu 36,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bezna #orase #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.