Osmochescu: „Prosperitatea nu vine din dorințe”. Ministrul Economiei recunoaște problemele de comunicare cu businessul

Prosperitatea economică nu poate fi construită pe așteptări pasive, ci pe acțiuni concrete și rapide, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului organizat de grupul media Realitatea „Reinvent Moldova 2.0”.

Oficialul a subliniat că este „mult mai ușor să canalizezi acțiunile spre un rezultat corect decât să nu faci nimic”, insistând că atât statul, cât și societatea și mediul privat trebuie să adopte o atitudine proactivă.

„Prosperitatea nu este doar despre a-ți dori ceva. Este despre a fi proactiv”, a punctat ministrul.

În același timp, Osmochescu a recunoscut existența unor probleme serioase de comunicare între autorități și mediul de afaceri. Potrivit acestuia, una dintre principalele carențe observate de la preluarea mandatului este lipsa unei informări eficiente privind oportunitățile disponibile pentru sectorul privat.

„Avem o lipsă de comunicare eficientă și de informație care să ajungă la fiecare. Inclusiv despre programele destinate sectorului privat”, a declarat ministrul.

El a făcut referire la fondurile disponibile prin planul de creștere economică, dar și la programele de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv cele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Potrivit oficialului, aceste instrumente există, însă nu sunt suficient promovate.

Ministrul Economiei a avertizat că perioada următoare va fi una extrem de solicitantă pentru autorități, menționând că anii 2026–2028 vor presupune „un efort titanic” pentru implementarea reformelor și valorificarea resurselor disponibile.

În acest context, Osmochescu a insistat că statul trebuie să accelereze atât acțiunile, cât și comunicarea, pentru ca sprijinul oferit businessului să producă efecte reale în economie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de zahăr din Republica Moldova sunt amenințați cu falimentul urmare a importurilor mai ieftine din Rusia, Belarus și Serbia. Iar Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr solicită Guvernului reluarea de urgență a procedurii de aprobare a Hotărârii privind reglementarea importurilor de zahăr.

Cele două organizații susțin că, de la expirarea măsurii provizorii la 27 aprilie 2026, piața zahărului a rămas complet nereglementată în raport cu importurile din Serbia, Belarus și Rusia. În același timp, zahărul din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Ucraina este supus contingentelor tarifare și unei taxe de 75%, ceea ce creează, potrivit producătorilor, o „asimetrie fără precedent” în defavoarea industriei locale.

Reprezentanții sectorului acuză că producătorii moldoveni sunt puși să concureze cu importuri provenite din țări care beneficiază de costuri energetice mult mai mici și de subvenții masive. De exemplu, Serbia acordă subvenții de circa 300 euro per hectar, iar Belarus cumpără gaz la prețuri de aproape patru ori mai mici decât Republica Moldova, în timp ce fermierii locali nu beneficiază de mecanisme similare de sprijin.

În acest context, industria zahărului din Moldova susține că a rezistat în ultimii ani în condiții extreme, marcate de scumpiri masive la energie și inputuri agricole, dar și de pierderi semnificative cauzate de înghețurile din 2025. Cu toate acestea, prețul zahărului produs local a scăzut, fiind, potrivit datelor oficiale, singurul produs alimentar care s-a ieftinit în condițiile unei inflații generale.

Producătorii subliniază că Republica Moldova nu se confruntă cu un deficit de zahăr, iar stocurile și producția planificată acoperă aproximativ 150% din consumul anual. În opinia lor, importurile necontrolate nu aduc beneficii consumatorilor, ci favorizează traderii, în timp ce pe termen lung pot duce la dispariția producției locale și la creșteri bruște de prețuri.

Datele prezentate arată că zahărul produs în țară generează de până la cinci ori mai multe venituri la buget decât cel importat și susține mii de locuri de muncă. Industria include circa 3.500 de angajați direcți, peste 10.000 de hectare cultivate și investiții de peste 130 milioane de euro.

Totodată, producătorii avertizează că situația transmite un semnal negativ investitorilor europeni, în condițiile în care sectorul zahărului din Moldova este controlat de companii din Germania și Polonia.

În acest context, organizațiile solicită reluarea imediată a procesului de aprobare a Hotărârii de Guvern privind reglementarea importurilor, menținerea dialogului cu industria și alinierea politicilor comerciale la angajamentele de susținere a producătorilor autohtoni.