Osmochescu: Moldova, „profesor” în digitalizare, dar riscă să piardă cursa AI fără reforme rapide și agresive

Republica Moldova a devenit un exemplu regional în domeniul digitalizării, după ce ani la rând s-a inspirat din modele precum Estonia și Singapore, susține ministrul Economiei, Eugen Osmochescu. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0, organizat de grupul media Realitatea.

„Digitalizarea este o istorie de succes foarte frumoasă. Am avut dascălii noștri, în special Estonia și Singapore. Acum noi suntem dascăli pentru unele state în domeniul digitalizării”, a declarat ministrul.

Totuși, oficialul a recunoscut că Republica Moldova a rămas în urmă la capitolul inteligență artificială, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Potrivit acestuia, întârzierea implementării strategiilor în acest domeniu poate avea consecințe majore.

„Inteligența artificială mâine poate să ne scoată la pensie, dacă nu acționăm astăzi. Pentru că mâine va fi diferit față de ceea ce avem astăzi”, a avertizat Osmochescu.

Ministrul a subliniat că succesul în digitalizare a fost posibil datorită colaborării dintre autorități și mediul de afaceri, iar acest model trebuie replicat și în noile reforme.

În acest context, oficialul a anunțat planuri ambițioase de accelerare a transformării economice, inclusiv prin reforme „agresive”, menite să aducă beneficii reale economiei și societății.

„Vom merge ca un buldozer cu reforme agresive, care trebuie să aducă prosperitate atât în sens filosofic, cât și în termeni reali”, a punctat ministrul Economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.