Osmochescu: Moldova, „profesor” în digitalizare, dar riscă să piardă cursa AI fără reforme rapide și agresive

Republica Moldova a devenit un exemplu regional în domeniul digitalizării, după ce ani la rând s-a inspirat din modele precum Estonia și Singapore, susține ministrul Economiei, Eugen Osmochescu. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0, organizat de grupul media Realitatea.

„Digitalizarea este o istorie de succes foarte frumoasă. Am avut dascălii noștri, în special Estonia și Singapore. Acum noi suntem dascăli pentru unele state în domeniul digitalizării”, a declarat ministrul.

Totuși, oficialul a recunoscut că Republica Moldova a rămas în urmă la capitolul inteligență artificială, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Potrivit acestuia, întârzierea implementării strategiilor în acest domeniu poate avea consecințe majore.

„Inteligența artificială mâine poate să ne scoată la pensie, dacă nu acționăm astăzi. Pentru că mâine va fi diferit față de ceea ce avem astăzi”, a avertizat Osmochescu.

Ministrul a subliniat că succesul în digitalizare a fost posibil datorită colaborării dintre autorități și mediul de afaceri, iar acest model trebuie replicat și în noile reforme.

În acest context, oficialul a anunțat planuri ambițioase de accelerare a transformării economice, inclusiv prin reforme „agresive”, menite să aducă beneficii reale economiei și societății.

„Vom merge ca un buldozer cu reforme agresive, care trebuie să aducă prosperitate atât în sens filosofic, cât și în termeni reali”, a punctat ministrul Economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.