Petrolul rusesc a rupt piața! Veniturile bugetare s-au majorat, dar deficitul rămâne o problemă

Prețul petrolului rusesc a atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 10 ani, impulsionând semnificativ veniturile bugetare ale Federației Ruse, potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Dezvoltării Economice, citate de TheMoskowTimes.

Prețul mediu utilizat pentru calcularea taxelor a urcat la 94,87 dolari pe baril, maximul din septembrie 2014. Comparativ cu luna martie, când petrolul de tip Urals costa 77 de dolari, creșterea este de 17,87 dolari sau 23%. Raportat la începutul anului, când barilul era cotat la doar 40,95 dolari, prețul s-a majorat de peste 2,3 ori.

Nivelul din aprilie a depășit cu aproape 36 de dolari estimările incluse în bugetul pentru 2026, ceea ce creează premise pentru încasări suplimentare consistente la bugetul de stat.

În aceste condiții, autoritățile ar putea colecta aproximativ 1 trilion de ruble lunar din taxe petroliere și de gaze, potrivit estimărilor experților. Suma este de două ori mai mare decât în perioada ianuarie–martie, când veniturile medii lunare se situau la circa 477 miliarde de ruble.

Totuși, calculele agenției Reuters arată că, în aprilie, veniturile din petrol și gaze ar putea ajunge la aproximativ 850 de miliarde de ruble, cu 22% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, estimare bazată pe prețurile din martie.

Datele preliminare indică, însă, un posibil excedent bugetar în aprilie. Potrivit analiștilor, Ministerul Finanțelor a majorat semnificativ plasarea fondurilor în sistemul bancar, semn că există lichidități excedentare. Volumul acestor operațiuni a crescut cu 4,3 trilioane de ruble față de luna precedentă, depășind cu circa 1 trilion nivelul înregistrat anul trecut.

În pofida acestor evoluții, presiunile asupra bugetului rămân ridicate. În primul trimestru al anului, deficitul bugetar a ajuns la 4,576 trilioane de ruble, depășind cu 20% nivelul planificat pentru întregul an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.